Echinocțiul din 20 martie 2026 marchează debutul primăverii astronomice în România și în emisfera nordică. Momentul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei devine aproape egală cu cea a nopții la nivel global. După acest punct, în emisfera nordică durata zilei crește treptat, în timp ce în emisfera sudică fenomenul se inversează. Cuvântul „echinocțiu” provine de la termenul francez „équinoxe”, la rândul său derivat din latinescul „aequinoctium”, alcătuit din „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox/noctis”, care se traduce prin „noapte”. Denumirea reflectă esența fenomenului: ziua și noaptea au durate aproape egale pe întreaga planetă. Evenimentul se produce de două ori pe an, primăvara și toamna, atunci când planul ecuatorului ceresc se aliniază cu direcția Soarelui.
„Echinocțiul de primăvară 2026 are loc pe 20 martie, la 16:46, ora României. Momentul marchează trecerea Soarelui prin ecuatorul ceresc, din emisfera sudică în cea nordică, poziție denumită „punct vernal”, care determină aproape egalitatea duratei zilei și a nopții la nivel global, indiferent de latitudine. Deși nu poate fi observat direct, fenomenul influențează semnificativ ritmul natural al zilelor, marcând începutul primăverii în emisfera nordică și debutul toamnei în cea sudică. Mișcarea aparentă a Soarelui pe cer, rezultatul rotației și revoluției planetei noastre, explică schimbările în durata zilelor și a nopților pe parcursul anului. În acest interval, corpul ceresc central parcurge un cerc mare, numit „ecliptică”, care formează un unghi de aproximativ 23° 27′ cu planul ecuatorial al Pământului. În ziua fenomenului, intersecția traiectoriei Soarelui cu ecuatorul influențează ciclul natural al luminii: zilele devin mai lungi în emisfera nordică, nopțile se prelungesc în cea sudică, afectând subtil ritmul biologic al oamenilor și funcționarea ecosistemelor”, a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, citat de Digi24.ro.
Tradiții și obiceiuri
- În unele tradiții, oamenii aprindeau focuri ritualice pentru a alunga energiile negative și pentru a întâmpina noul sezon cu sănătate și prosperitate.
- În societățile agricole, această perioadă marca începutul pregătirilor pentru semănături și era însoțită de diverse ritualuri menite să protejeze viitoarele recolte.
- În mai multe regiuni europene, începutul primăverii era celebrat prin mese festive și obiceiuri care simbolizau renașterea naturii, precum folosirea ouălor decorate sau a florilor de sezon.
- Astăzi, multe dintre aceste tradiții sunt reflectate în festivaluri locale și evenimente culturale dedicate primăverii, păstrând vie legătura dintre ritmurile naturii și viața comunităților.