Pentru o zi, localitatea Viștea de Sus a devenit un centru al spiritualității prin evenimentul unic Festivalul de cântări religioase ,,Buna Vestire“. A răsunat căminul cultural din Viștea de Sus, în fața unei audiențe numeroase, de pricesne și cântece patriotice. Cântări bisericeşti, costume populare specifice satelor din Ţara Făgăraşului, sunet de toacă şi o frumoasă paradă a portului popular au fost ingredientele festivalului din 2026 , ajuns la ediția a XVII-a. Evenimentul s-a desfășurat duminică, 22 martie a.c., începând cu ora 13.30 și a fost organizat de Biserica Ortodoxă cu hramul ,,Buna Vestire“ din Viștea de Sus în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Viștea și cu susținerea comunității locale. Au participat la festival 11coruri bisericești din localitățile făgărășene: Viștea de Sus, Viștea de Jos, Drăguș, Victoria, Sâmbăta de Sus Răsăriteană, Beclean, Calbor, Felmer, Șinca Nouă, iar din județul Sibiu corul de la Arpașu de Sus și corul de la Turnu Roșu. Fiecare cor a fost însoțit de preotul localității și de primarul comunei.
- ,,Am reușit, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul IPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, să organizăm și această a XVII-a ediție a Festivalului de cântări bisericești de la Viștea de Sus. ,,Buna Vestire“ este și hramul bisericii noastre. Prima ediție a fost în anul 2006, iar după 20 de ani am reușit să organizăm din nou festivalul cu ajutorul Primăriei Viștea, a comunității locale și a oamenilor de bine. Au fost invitate 11 coruri, nouă din județul Brașov și două din județul Sibiu. Le-am primit cu bucurie la biserică, după care am mers spre căminul cultural, în paradă. Toți am fost îmbrăcați în portul nostru popular. Tematica festivalului la această ediție a fost familia creștină, familia Brâncovenilor de la care zona Făgărașului are atâtea așteptări“ a spus pr. Marian Antinie, parohul de la Viștea de Sus.
Parada costumelor populare
Participanții au fost întâmpinați la Biserica din Viștea de Sus cu hramul ,,Buna Vestire“ de preotul paroh, Marian Antinie, și de primarul comunei Viștea, Florin Ioani. A fost o frumoasă întâlnire între sătenii din zona Făgărașului. După ce au fost imortalizate pe peliculă grupurile corale, s-a pornit spre căminul cultural. O paradă deosebită a portului popular s-a derulat de la biserică până la căminul cultural, acompaniată de sunet de toacă. În fața căminului cultural, așa cum este obiceiul, a fost realizată fotografia de grup.
- ,,Festivalul de cântări religioase de la Viștea de Sus este unul atipic, unic în țară. Sunt coruri din Țara Făgărașului și din județul Sibiu care au fost invitate, dar există o mare deschidere a parohiilor pentru a participa la acest festival. La această ediție avem și coruri vechi, care au participat încă de la prima apariție a festivalului, dar și coruri care participă pentru prima dată. Am avut și un invitat special, artistul Sebastian Stan, care a adus evenimentului o notă diferită prin pricesne, dar și cu cântări patriotice. Putem spune că o obligație a participanților este costumul popular autentic, specific fiecărei comunități locale. De asemenea, pricesnele prezentate sunt cele cântate în biserica din fiecare sat reprezentat“ a spus Florin Ioani, primarul comunei Viștea.
Omagiu adus familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu
Fiecare ediție a avut o temă, iar cea din acest an a respectat decizia Sinodului BOR, respectiv proclamarea anului 2026 drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine”. Întreaga prezentare a evenimentului a fost o comemorare a familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu. Festivalul a fost prezentat de prof. Mariana Șandru, artist de muzică populară, fiică a comunei Viștea.
- ,,Dedicăm acest eveniment familiei creștine, familiei domnitorului Constantin Brâncoveanu, un domnitor iubit în Țara Făgărașului pentru ctitoria sa, Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, dar și a bisericii de la Făgăraș“.
În deschiderea evenimentului au vorbit în fața audienței preotul Marian Antinie și primarul Florin Ioani. Prof. Mariana Șandru a vorbit despre martiriul domnitorului și a fiilor acestuia, accentuând drama lor printr-o scenetă care a impresionat publicul. Trei tinere din comună au adus familiei domnitorului prinos de recunoștință, depunând la icoana lor bunuri precum tămâie, sfeșnic, flori, etc. însoțite de citate simbolice.
Pricesne vechi
Cele 11 coruri bisericești au intrat pe rând pe scenă și au interpretat fiecare câte două pricesne. Au fost coruri numeroase, unele depășind 15 persoane de diferite vârste, de la 3 ani la 75 de ani. Au urcat pe scenă atât coruri vechi, care au participat încă de la prima ediție, dar și coruri noi, fiind la prima participare. Timp de câteva ore, audiența a ascultat în liniște pricesnele păstrate din vechime în satele făgărășene. Organizatorii au mulțumit grupurilor corale pentru efortul depus de a ajunge la Viștea de Sus din toate colțurile județului și chiar din zona Sibiului.
Sebastian Stan, artistul iubit în Țara Făgărașului
Evenimentul a avut un invitat special, pe Sebastian Stan, un artist îndrăgit în zona Făgărașului. A interpretat câteva pricesne vechi, dar și cântece patriotice, care au ridicat sala în picioare.
- ,,De câte ori vin în Țara Făgărașului mă simt extraordinar, nu pot exprima în cuvinte sentimentul care mă cuprinde. Este și o mândrie a faptului că sunt român. Nu am mai întâlnit un astfel de festival în România, dar felicit organizatorii pentru acest eveniment binevenit. Cred că la fel ca și în postul Crăciunului și în postul Paștelui, oamenii se adună și dau slavă lui Dumnezeu. Ce poate fi mai frumos să-i vezi venind îmbrăcați în costumele lor frumoase care reprezintă tradiția, obiceiurile, istoria locului, a comunității și a acestei țări și ies în față să dăruiască ce au mai bun. Țara Făgărașului este un loc aparte în România“ a spus interpretul Sebastian Stan.
Evenimentul s-a încheiat seara târziu, cu promisiunea organizatorilor de a se reîntâlni la ediția din 2027, cu nr. XVIII. (Lucia BAKI)
