Laptele animal și derivatele sale – smântâna, crema de vanilie, iaurt, înghețată, milkshake-uri, etc – se numără în prezent printre cele mai consumate alimente din lume. Proprietățile lor nutriționale sunt lăudate la fel ca și gustul lor delicios și rolul lor esențial în menținerea sănătății oaselor datorită bogăției lor în proteine, vitamine și minerale, în special calciu. Dar este oare adevărat acest lucru sau sunt de fapt produse nesănătoase care cauzează o gamă largă de probleme de sănătate? Oamenii sunt unici prin natura lor din mai multe motive, cel mai notabil fiind faptul că sunt singurele mamifere care consumă lapte de la un alt animal după apariția lor în copilărie. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că se știe că laptele produs de fiecare mamifer este specific speciei sale și că natura l-a făcut ideal pentru nevoile urmașilor săi nu pentru cele ale altora. Mai mult, Mama Natură a intenționat ca mamiferele – adică animalele care alăptează – să obțină lapte direct din sânii mamelor lor fără agenți externi deoarece este o substanță care se alterează și se contaminează foarte ușor. Oamenii însă convinși că este sănătos să continue să consume lapte ca adulți au modificat chiar și legile naturii pentru a-l menține în stare adecvată pentru consum. Și totuși există suficiente dovezi că acest lichid prețios se află în spatele mutora dintre afecțiunile care ne afectează astăzi.
Apa, component principal din lapte
Evident, compoziția fiecărui tip de lapte variază în funcție de animal, rasa acestuia, hrana sa, vârsta sa, stadiul de lactație, perioada anului și metoda de muls printre alte variabile. Deși componenta sa principală este apa, presupusa sa valoare nutritivă constă în faptul că conține și grăsimi (acizi grași saturați și colesterol), proteine (cazeină, lactalbumină și lactoglobuline), carbohidrați (în principal lactoză), vitamine (cantități moderate de vitamine A, D și B) și minerale (fosfor, calciu, zinc și magneziu). Proporțiile depind de procesarea materiei prime motiv pentru care ”laptele integral” nu conține aceeași cantitate de grăsime ca ”laptele degresat”. Dar este oare sănătos să consumi lapte și produse lactate? Nu numai că mulți cercetători nu sunt de acord cu această opinie dar există și un număr tot mai mare de cercetări care pun la îndoială această afirmație.
Laptele nu reprezintă o sursă bună de calciu
Motivul fundamental pentru care nutriționiștii occidentali, spre deosebire de omologii lor orientall, recomandă consumul de lapte și produse lactate este acela că le consideră foarte nutritive și deosebit de bogate în calciu, adăugând că aportul regulat al acestui mineral este esențial pentru menținerea sănătății, în special a sănătății oaselor. Și, convinși de acest lucru mulți oameni beau cantități semnificative din acesta, până în punctul în care unii – așa cum este cazul a zeci de milioane de oameni – practic îl beau în loc de apă. Cu toate acestea – tocmai în SUA – cel mai mare consumator de lapte din lume – se găsește cea mai mare incidență a osteoporozei în rândul populației sale. Poate cineva explica în mod rezonabil un astfel de paradox ciudat? Nu este surprinzător așadar că tot mai mulți experți afirmă deschis că laptele și produsele lactate nu sunt doar improprii consumului uman și nici nu reprezintă o sursă bună de calciu. Cantitatea de calciu prezentă este un lucru, dar biodisponibilitatea sa este cu totul altceva. În plus, rămâne de văzut dacă necesarul real de calciu al organismului corespunde cu afirmațiile companiilor producătoare de lactate. Rezultatele unui studiu realizat pe parcursul a 12 ani pe 90. 000 de femei cu vârste cuprinse între 34 și 54 de ani de către mai mulți profesori de la Universitatea Harvard și publicat în American Journal of Public Health sunt ilustrative în acest sens. Concluziile lor infirmă teoria conform căreia un consum crescut de lapte sau alte surse alimentare de calciu de către femeile adulte le protejează de fracturile asociate cu osteoporoza cum ar fi cele de șold sau antebraț. De asemenea, reamintesc Proiectul Cornell Oxford – China privind Nutriția, Sănătatea și Mediul care a început în 1983 cu un studiu detaliat al obiceiurilor zilnice a 615. 000 de locuitori din 65 de provincii dispersate din China rurală. Acest proiect constituie unul dintre cele mai riguroase și concludente studii de sănătate realizate vreodată. Printre altele această lucrare a demonstrat că laptele animal demineralizează adulții. Mai exact a constatat că femeile care nu consumau lapte de vacă și al căror singur aliment consta în orez, legume, soia și produse din soia nu sufereau de osteoporoză. Cu toate acestea dacă abandonau această dietă și introduceau laptele de vacă nivelul lor de calciu scădea iar incidența acestei afecțiuni creștea. Datorită cercetărilor efectuate de Dr John McDougall – nutriționist la Spitalul St Helena din Napa, California, știm că femeile bantu nu beau lapte dar consumă calciu din surse vegetale și totuși în ciuda faptului că au în medie zece copii și îi alăptează perioade lungi de timp nu suferă de osteoporoză.
Studii care demonstrează consecințele consumului de lapte
Un alt exemplu al relației dintre lapte și osteoporoză este studiul Dr William Ellis – fost președinte al Academiei Americane de Osteopatie Aplicată care a stabilit că persoanele care beau zilnic trei până la cinci pahare de lapte au cele mai scăzute niveluri de calciu în sânge. El a adăugat că a consuma mult lapte înseamnă a ingesta cantități mari de proteine din lactate care produc un exces de aciditate pe care organismul încearcă să o compenseze prin eliberarea de minerale alcaline. În aceiași ordine de idei un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition afirmă că excesul de proteine din lapte este unul dintre cei mai importanți factori în progresia osteoporozei. Acest studiu a demonstrat că până la vârsta de 65 de ani femeile vegetariene care nu consumă lapte prezintă o pierdere osoasă de 18% în timp ce femeile omnivore suferă de o pierdere osoasă de 55%. Studii mai recente arată că odată cu un aport zilnic de 75 de grame de proteine din lactate se pierde prin urină mai mult calciu decât se absoarbe prin dietă. Pe lângă toate acestea, raportul calciu – fosfor din laptele de vacă nu este potrivit pentru oameni deoarece conținutul său de fosfor este prea mare și prin urmare consumul său acidifică organismul cu numeroase implicații negative asupra sănătății.
Eliminarea laptelui animal din dietă nu provoacă deficit de calciu
Regretatul Dr Jean Seignalet – hematolog, imunolog, biolog și profesor de medicină la Universitatea din Montpellier și autor a peste 200 de publicații în reviste medicale prestigioase – a denunțat în lucrarea ”Alimentația, a treia medicină” că multe patologii și proliferarea actuală a altora se datorează în principal a cinci motive: consumul de cereale autohtone, aportul de lapte animal și derivate ale acestuia, gătitul alimentelor, rafinarea uleiurilor și contaminarea alimentelor cu lipsa consecventă de vitamine și minerale. În privința laptelui a arătat că mulți oameni cred că eliminarea laptelui poate cauza pierderi de calciu și probleme precum osteoporoza deoarece televiziunea, presa și majoritatea medicilor repetă că rezistența oaselor depinde de nivelurile de calciu și doar consumul zilnic de produse lactate poate oferi suficient din acest prețios calciu. Adevărul este că nu. Pericolul deficitului de calciu este o iluzie. Este adevărat că laptele de vacă este bogat în calciu dar odată ajuns în tractul digestiv uman marea majoritate a acestuia este precipitată sub formă de fosfat de calciu și expulzată prin fecale. Doar o mică parte este absorbită. Calciul absorbabil este furnizat în cantități mai mult decât suficiente de alimentele pe bază de plante: legume, leguminoase uscate, carne crudă, nuci și fructe proaspete. În plus calciul este un mineral foarte abundent în sol unde este absorbit de rădăcinile plantelor. Pe scurt, eliminarea laptelui animal din dietă nu provoacă deficit de calciu. Dimpotrivă, dieta hipotoxică – fără derivate din lapte – combinată cu magneziu și siliciu blochează progresia osteoporozei în proporție de 90%.
Cazeina din lapte
Una dintre principalele proteine ale laptelui este cazeina. Sugarii alăptați asimilează complet cazeinele din laptele matern dar nu și pe cele din laptele de vacă. Aceste proteine sunt digerate doar parțial datorită efectului neutralizant al laptelui asupra acidității gastrice care este esențial pentru descompunerea lor. Ce efecte are cazeina animală asupra organismului uman? La unii oameni aceasta aderă la foliculii limfatici ai intestinului împiedicând absorbția altor nutrienți (de fapt cazeina este folosită ca lipici pentru hârtie, lemn etc) În plus, hidroliza sa parțială are și alte consecințe. De exemplu, eliminarea produselor sale metabolice reziduale necesită un consum suplimentar de energie din partea organismului și poate cauza probleme imunologice. Astfel, la persoanele cu deficit de imunoglobuline lgA această proteină intră în fluxul sanguin și generează o mare varietate de reacții autoimune. Într-un studiu al Spitalului Memorial Kettering din New York se menționează că deficitul de antigen lgA este una dintre cele mai frecvente probleme legate de deficiențele imune.
Grăsimi din lapte
Laptele uman conține 45 de grame de lipide/litru din care 55% sunt acizi grași polinesaturați și 45% sunt saturați. Este deosebit de bogat în acid linoleic – un precursor al prostaglandinelor și leucotrienelor antiinflamatorii. În schimb, laptele de vacă- cel mai consumat- conține 70% acizi grași saturați și 30% acizi grași polinesaturați. Această structură favorizează formarea prostaglandinelor și leucotrienelor inflamatorii. În plus, acești 30% de acizi grași polinesaturați își pierd proprietățile atunci când sunt încălziți – între 40 și 45 grade C – denaturandu-i astfel încât să nu mai poată acționa ca precursori ai substanțelor antiinflamatorii. Prin urmare laptele procesat pentru consum este de fapt o substanță 100% inflamatorie! Pe de altă parte pasteurizarea și omogenizarea determină trecerea grăsimilor saturate prin pereții intestinali sub formă de particule mici, nedigerate, ceea ce crește inevitabil nivelul de grăsimi saturate din sânge! Unele țări au eliminat deja laptele de pe lista alimentelor esențiale din dietele lor deoarece s-a observat că acei copii care beau în mod regulat mai multe pahare de lapte pe zi au arterele într-o stare mai proastă decât cei care nu o fac. În dorința lor de a crește vânzările Industria lactatelor leagă conținutul de grăsime al laptelui de greutatea acestuia. Acest lucru le permite să susțină că laptele de vacă conține ”doar” 2% grăsime/100 de grame. Sună ca și cum am vorbi despre un produs cu conținut scăzut de grăsimi. Totuși trebuie să înțelegem că 87% din lapte este apă așa că dacă eliminăm apa procentul real de grăsime din substanța solidă este mult mai mare. Și nu mai vorbim de laptele condensat! De asemenea, merită menționat faptul că laptele conține aproximativ 59 de tipuri diferite de hormnoni: hormonii hipofizari, steroizi, suprarenali, sexuali etc – cei mai importanți fiind hormonii de creștere. Acțiunea lor combinată cu conținutul ridicat de proteine al laptelui de vacă permite vițeilor să crească rapid dublându-și greutatea într-o perioadă scurtă de timp. Și este clar că oamenii nu au acest tip de nevoie. În plus nivelurile ridicate ale acestui hormon împreună cu alte toxine sunt considerate acum o cauză a diferitelor boli degenerative.
Hormon de creștere bovin introdus în lapte
Este kafkian faptul că în SUA E.D.A. a aprobat utilizarea hormonului de creștere bovin recombinat (rBGH) cunoscut sub numele de somatotropină bovină (rbST) pentru a crește producția de lapte la vaci cu până la 30%. Acest lucru se datorează faptului că utilizarea rBGH crește nivelurile unui alt hormon proteic – factorul de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1) – în laptele de vacă. Și din moment ce IGF-1 este activ la oameni – provocând diviziunea celulelor – oamenii de știință cred că consumul de lapte tratat cu niveluri ridicate de rBGH ar putea duce la diviziune și creștere celulară necontrolată la oameni. Cu alte cuvinte: cancer. De fapt pericolele potențiale ale acestui hormon sunt atât de numeroase încât utilizarea sa începe să fie interzisă. Jan Plant – autoarea cărții ”Viața ta în mâinile tale” – explică faptul că IGF-1 este deosebit de activ în timpul pubertății și al sarcinii. În cazul fetelor aflate la vârsta pubertății acest hormon stimulează creșterea țesutului mamar iar în timpul sarcinii lărgește țesutul mamar și canalele galactofore pentru a facilita lactația. Nivelurile ridicate ale acestui hormon cresc riscul de cancer la sân sau la prostată de patru ori la cele care consumă atât lapte cât și carne de vaci de lapte. Și contrar afirmației că pasteurizarea îl distruge cazeina previne acest lucru și omogenizarea facilitează ajungerea IGF-1 în fluxul sanguin. În plus estrogenii adăugați în laptele de vacă sunt un alt factor care stimulează expresia dăunătoare a acestui hormon și indirect ajunge să provoace dezvoltarea tumorilor. Trebuie adăugat că laptele poate fi contaminat și cu substanțe chimice, hormoni, antibiotice, pesticide, puroi din mastită (frecvent la vacile mulse continuu). Ca să nu mai amintesc că azi laptele și produsele lactate sunt ”îmbogățite” cu aditivi, vitamine și minerale sintetice, semințe, plante, fructe, proteine. În unele cazuri cu grăsimi de la diferite animale. Așadar cineva ar putea consuma lapte de vacă îmbogățit cu grăsime de porc fără să știe.
Substanțe toxice găsite în lapte
Cele mai frecvente substanțe toxice găsite într-un pahar de lapte de vacă sunt:
- metale și materiale plastice. Echipamentele utilizate în creșterea animalelor pentru obținerea, transportul sau depozitarea laptelui îl pot contamina. De fapt în lapte au fost detectate fier, cupru, plumb, cadmiu, zinc sau aliajele acestora.
- detergenți și dezinfectanți. Aceasta include formaldehida, acidul boric, acidul benzoic, sărurile alcaline, dicromatul de potasiu – substanțe utilizate pentru curățarea și dezinfectarea echipamentelor care intră în contact cu laptele. Utilizarea lor este justificată deoarece apa singură nu este capabilă să îndepărteze toate urmele de materie organică și să distrugă bacteriile care contaminează instalațiile și care pot fi apoi transferate în lapte.
- pesticide și îngrășăminte. Compușii chimici utilizați pentru creșterea randamentelor culturilor pot fi găsiți în hrana bovinelor. Această grupă include acaricide, nematocide, fungicide, rodenticide și erbicide. Compușii chimici precum DDT, dieldrin, lindan, metoxiclor, malation și aldrin pot provoca cancer.
- micotoxine. Provin din hrana administrată vacilor când este contaminată cu mucegaiuri în special Aspergillus flavus.
- antibioticele și alte medicamente utilizate în mod curent în tratamentul și prevenirea bolilor la vaci pot trece în lapte contaminandu-l.
Afecțiuni provocate de consumul de lapte
Toate acestea avertizează asupra relației dintre consumul de lapte și următoarele afecțiuni: anemia, artrita reumatoidă și osteoartrită, astm, autism, cancer la stomac, cancer la sân, cancer ovarian, cancer pancreatic, cancer de prostată, pulmonar, testicular, cataractă, colită ulcerativă, sindromul intestinului iritabil, diabetul zaharat de tip 1, dureri abdominale, boala Crohn, boli coronariene, scleroză multiplă, constipație, oboseală cronică, fistule și fisuri anale, incontinență urinară, etc. La fiecare afecțiune sunt studii ample care le demonstrează. Natura a intenționat ca laptele – uman sau animal – să hrănească urmașii direct, imediat și fără intervenție mecanică, fizică sau chimică. Cu toate acestea decizia oamenilor de a continua să consume lapte după perioada naturală de copilărie a dus la mulsul animalelor domestice și în timp la căutarea unor metode de conservare a acestuia pentru perioade lungi de timp. Povestea profesoarei Jan Plant – geochimist și cercetător șef la British Geological Survey – o prestigioasă instituție britanică poate servi drept un exemplu puternic pentru multe femei deoarece a supraviețuit tumorilor și tratamentelor medicale convenționale – eliminând TOATE produsele lactate din dieta sa. Relația dintre produsele lactate și cancerul de sân este similară cu cea dintre tutun și cancerul pulmonar. Dr Daniel Cramer de la Universitatea Harvard a stabilit că produsele lactate sunt implicate în dezvoltarea cancerului ovarian și de prostată. Pentru profesoara Plant laptele de vacă este un aliment excellent, dar pentru viței. Recomandările oamenilor de știință pot fi rezumate în consumul de lapte de soia, ceai din plante, semințe de susan, tofu, nuci, pește, ouă, carne slabă, multe fructe și legume proaspete. (Gherasim Florin, membru al Asociației Internaționale de Medicină Integrată Oncologică și Împotriva Îmbătrânirii, președinte A.S.I.M.I.O.A. pentru România, specialist în recuperare medicală)