Problema deșeurilor dă bătăi de cap autorităților, fie ele locale, județene sau naționale. S-a vorbit periodic de infringement, de măsuri pentru evitarea acestei situații la care a fost expusă România, dar toate au rămas doar pe hârtie. Numai la nivelul Județului Brașov ca de altfel în mai toate județele, investițiile în domeniul deșeurilor sunt departe de a se realiza. Iar dacă ne referim la zona Făgăraș situația este și mai sumbră. Zone întinse din mediul urban sau rural s-au transformat în gropi de gunoi clandestine. Autoritățile de Mediu în loc să intervină, așteaptă sesizările în baza cărora să aplice amenzi, dar și acelea doar cu ,,dedicație“. Nu mai departe proiectul SMID al CJ Brașov stă sub umbrela sesizărilor, criticilor, plângerilor penale, toate conducând simplu spre blocarea investițiilor și de bună seamă a finanțării nerambursabile de la UE. Nici faptul că la nivel de județ există o singură firmă privată care patronează depozitul de deșeuri nu mai naște suspiciuni, mai ales că tarifele practicate sunt dictate de firma privată și acceptate fără comentarii de beneficiari, firme de salubritate, consilii locale, primari, etc. Numai că beneficiarii finali sunt cetățenii care plătesc taxele și tarifele îmbogățite cu numeroși coeficienți și multiple comisioane. În altă ordine de idei, Comisia Europeană (CE) a decis la 30 ianuarie a.c., să iniţieze o acţiune împotriva României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor care îi revin în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor.
Investiții care se vor blocate
În comuna Părău s-a dorit înființarea unui CAV pe un teren privat, parte din proiectul SMID. A existat și o HCL în acest sens. Dar au curs criticile și procesele în instanță pentru a bloca inițiativa care ar putea salva transformarea câmpurilor și a malurilor de apă în gropi de gunoi.
- ,,De ani de zile semnalez problema stării de infringement și riscul escaladării situației privind gradul de colectare și reciclare a deșeurilor. Din păcate, nu s-a dorit dezvoltarea unor stații noi de reciclare și a unei infrastructuri adecvate. În schimb, se iau măsuri întârziate, care vor duce inevitabil la creșterea costurilor. Vom vedea în curând majorări de prețuri și încercări de recuperare a sumelor de la cetățeni. În tot acest timp, am încercat să responsabilizăm populația, să nu mai arunce deșeurile la întâmplare. Cu toate acestea, fără soluții reale și accesibile, problema persistă. Există riscul ca, în perioada următoare, să apară tot mai multe depozitări necontrolate de deșeuri, precum și costuri ridicate pentru colectare, transport și transfer“ este de părere Ovidiu Ovesea, primarul de la Părău.
15 depozite neconforme încă funcționează
România a fost de mai multe ori în procedură de infringement pentru că nu a îndeplinit țintele de reciclare și pentru depozitele neconforme. România a închis și reabilitat 92 dintre aceste depozite, însă 15 încă funcţionează fără planuri clare de reamenajare. Acesta este motivul pentru care Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 şi un aviz motivat în februarie 2024. În pofida unor progrese, autorităţile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, astfel că în prezent 9 centre nu îndeplinesc standardele europene. În consecință, CE consideră insuficiente eforturile depuse de autorităţile române, având în vedere orizontul mare de timp în care legislația putea fi respectată, și iniţiază o acţiune împotriva României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Pentru a evita acest lucru trebuie crescute rapid ratele de colectare separată și reciclare, trebuie închise sau modernizate gropile neconforme, trebuie create sisteme funcționale (nu doar pe hârtie), investiții în infrastructură (centre de colectare, sortare, reciclare).
Majorarea taxelor în domeniul salubrizării
Crește prețul la depozitare cu 40 lei pe tonă (taxa către AFM creste de la 160 lei/ tonă la 200 lei/tonă). Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va lansa în perioada următoare o propunere de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, prin care va revizui mai multe contribuții plătite la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), ce nu au fost modificate în ultimii 17 ani. Modificările vizează sectoarele ambalajelor, deșeurilor electrice, anvelopelor și textilelor. Va fi mărită și valoarea taxei de depozitare, numită în continuare în mod impropriu „contribuție pentru economia circulară“.
La ambalaje, contribuția va crește la 4 lei/kg
Operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate, care importă produse ambalate și toți cei care sunt prevăzuți la articolul nr. 9 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, plătesc în prezent o contribuție pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare și cantitățile de deșeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare. Această contribuție, care în prezent este de 2 lei/kg, va crește la 4 lei/kg. În nota de fundamentare a proiectului se menționează că ultima revizuire a acestei contribuții pentru ambalajele nereciclate a fost făcută în septembrie 2008, când aceasta a crescut de la 1 leu/kg la 2 lei/kg. Întrucât această taxă nu a fost revizuită de 17 ani, deși toate costurile de pe lanțurile de aprovizionare au crescut foarte mult, actuala valoare a taxei a încetat să mai fie una stimulativă. S-a ajuns chiar la situația în care mii de companii aleg acum să plătească această penalitate în loc să își îndeplinească obligațiile anuale de reciclare și valorificare, taxa de 2 lei/kg fiind mai mică chiar decât costurile de colectare specifice fluxului municipal de deșeuri. Noua valoare a acestei contribuții este de 4 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare și cantitățile de deșeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare. Ecotaxa, aplicată tuturor pungilor de transport, va crește și ea, de la 0,15 lei/bucată la 0,30 lei/bucată.
Serviciile de curierat vor prelua obligațiile producătorilor neplatnici
Una dintre cele mai mari probleme din domeniul gestionării ambalajelor este generată de comerțul electronic intracomunitar sau din afara spațiului UE, prin care operatori economici introduc pe piața națională ambalaje și produse ambalate fără ca ei să fie utilizatori finali. Aceștia vor fi obligați să își asume responsabilitatea pentru gestionarea ambalajelor și produselor ambalate la sfârșitul ciclului de viață al acestora. Pentru monitorizarea acestei situații se va „institui“ un registru pentru producători (inclusiv cei care vor fi obligați să se înregistreze atunci când „ambalajul sau produsul ambalat este pus la dispoziție direct utilizatorului final prin contracte la distanță“). În cazul în care producătorul este stabilit într-un alt stat membru sau într-o țară terță, acesta ar trebui să numească un reprezentant autorizat în materie de Răspundere Extinsă a Producătorului în statul membru în care se află utilizatorul final. Astfel, în proiectul de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu se va introduce un nou articol prin care se va institui o „contribuție de 4 lei/kg datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională produse ambalate destinate persoanelor fizice pentru diferența dintre cantitățile de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare și cantitățile de deșeuri de ambalaje care intră în instalațiile de valorificare prin reciclare sau incinerare“. În cazul în care producătorii nu respectă aceste obligații, cele care vor prelua obligațiile producătorilor vor fi achitate de operatorii economici care prestează servicii de curierat.
Anvelope, textile și DEEE
În ceea ce privește deșeurile textile, un subiect „la modă“ în aceste zile, se va introduce un nou alineat în OUG nr. 196/2005, care prevede instituirea unei contribuții de 4 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piața națională produse textile noi și/sau second-hand începând cu data de 1 ianuarie 2027, pentru „diferența dintre cantitățile de produse textile declarate ca fiind introduse pe piața națională și cantitățile constatate de AFM ca fiind introduse pe piața națională“. Prin această penalitate, AFM urmăreşte deocamdată doar să transparentizeze acest domeniu, să „scoată la suprafaţă“ cantităţile de textile care sunt puse pe piaţă. Și în gestionarea anvelopelor uzate contribuția de 2 lei/kg va crește la 4 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale și cantitățile efectiv gestionate. Valoarea contribuției datorate de producători sau de Organizațiile de Transfer de Responsabilitate din domeniul deșeurilor electrice și electronice pentru diferența dintre cantitățile de DEEE corespunzătoare obligațiilor anuale de colectare și cantitățile efectiv colectate va crește și ea de la 2 lei/kg la 4 lei/kg, fapt care îi va face pe mulţi producători să transfere responsabilităţile şi să renunţe astfel la plata contribuţiei la AFM.
Taxa de depozitare crește, dar nu suficient
Taxa de depozitare, așa-numita taxă pentru economia circulară, se va modifica și ea. Dacă în prezent valoarea acestei taxe este de 160 lei/tonă, începând cu data de 1 iulie 2026, ea va fi de 200 lei/tonă. Chiar și așa, valoarea acestei taxe de 200 lei/tonă este mult mai mică decât costul reciclării, chiar mai scăzută decât media tarifelor de incinerare a deșeurilor în fabricile de ciment, fapt care menține depozitarea deșeurilor municipale pe primul loc în opțiunile de gestionare a deșeurilor municipale la nivel național
