În anii în care s-au produs mari inundaţii în țară, râurile Berivoi şi Olt ieşeau din matcă şi inundau străzile Făgăraşului. De la linia ferată până în centru era tot o apă, iar din nordul oraşului ajungea până spre centru apa Oltului. Era în 1975 când s-a produs una din cele mai mari inundaţii. Făgăraşul era sub ape.
- ,,Îmi aduc aminte că s-a anunţat vizita lui Ceauşescu. Am făcut o plută şi l-am dus prin oraş pe apă. Atunci a decis să fie indiguit cursul Oltului şi râul Berivoi să fie scos din oraş. A alocat bani pentru lucrările ce se impuneau” a explicat ing. Viorel Enuică.
În 1975 a fost o adevărată desfăşurare de forţe pe raza oraşului, toţi specialiştii au fost convocaţi pentru a realiza îndiguirea Oltului şi scoaterea Berivoiului din oraş prin schimbarea albiei. A fost începutul lucrărilor pentru construcţia hidrocentralelor de pe Olt.
- ,,În cazul râului Berivoi s-a creat o albie nouă, s-a unit cu Racoviţa din parc, spre stânga. S-au folosit utilaje grele de provenienţă românească şi n-a fost greu să schimbăm cursul apei. A fost însă greu să acoperim albia rămasă” a mai povestit Enuică.
Inundații mari în 1970
În anul 1970 au fost devastate de ape mai mult de 1.500 de localități din țară. Peste un milion de hectare au fost acoperite de ape. Au fost total afectate de ape 83 de localități, iar parțial 1.528. De asemenea, au fost avariate 385 de unități economice, au fost inundate 85.000 de case, dintre care peste 13.000 au fost complet distruse. Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Satu Mare. Aici, apele au spart un dig și o uzină electrică și au lăsat în întuneric oamenii ce incercau să se salveze. Au murit totuși 52 de persoane.
Inundații mari și în 1975
La începutul lunii iulie 1975, inundaţii catastrofale au lovit România, provocând însemnate pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Opt judeţe, printre care şi Argeş, au fost grav afectate. ,,Cele mai afectate au fost judeţele Argeş, Buzău, Prahova, Ilfov, Mureş, Vâlcea, Covasna şi Sibiu, unde 49 de persoane au murit şi 12 au dispărut”, se arată în Arhivele Naţionale ale României. Pe 3 iulie 1975 a fost instituită starea de necesitate pe teritoriul României, dispunându-se ca unităţile militare şi cele ale Ministerului de Interne să sprijine autorităţile în acţiunile de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor. ,,Totodată, s-a decis ca în agricultură să se ia măsuri pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor şi salvării recoltelor, iar în transporturi să se acţioneze în vederea punerii în circulaţie a drumurilor publice“ mai precizează Arhivele Naţionale ale României. Râurile Mureş, Olt, Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa au inundat localităţi şi terenuri agricole, viiturile au avariat şosele, căi ferate şi poduri.Situaţia a fost mediatizată în presa internaţională, iar România a primit ajutoare umanitare din străinătate prin intermediul Crucii Roşii. Ceauşescu a adoptat primele măsuri în seara de 3 iulie 1975. Printr-o intervenţie în direct, la televizor şi radio, liderul statului a citit Decretul prezidenţial nr. 145 prin care se instituia starea de necesitate.
Unităţile Armatei, Miliţiei, Securităţii şi Gărzile Patriotice au primit consemn de „stare de alarmă“. Cu mic, cu mare, „cu toate forţele“, românii au fost îndemnaţi să strângă recoltele de pe câmp. În aceeaşi seară, Ceauşescu i-a convocat pe prim-secretarii „judeţenelor“ de partid la o teleconferinţă. Ploua deja în continuu de două zile. După ce a ascultat rapoartele din teritoriu, judeţ cu judeţ, el le-a cerut să scurgă apa de pe câmpuri, să repare şoselele, căile ferate, legăturile telefonice şi liniile electrice. Totul în „spirit de disciplină, de răspundere“. Respectând decretul, în toiul nopţii, miliţieni, militari şi pompieri au construit diguri, au securizat stâlpii de înaltă tensiune şi au salvat, ce se mai putea, din bunurile oamenilor. Din celulele în care îşi ispăşeau pedepsele au fost scoşi la muncă 33.500 deţinuţi. La obiectivele importante, precum termocentrale şi hidrocentrale, s-a pus pază . Nici ardelenii n-au scăpat de furia lui Ceauşescu, nemulţumit că nu s-au construit diguri la Tg. Mureş, Deva, Alba Iulia, Sighişoara şi Mediaş. Ceauşescu a fost foarte dur şi în problema despăgubirilor. Cine nu avea asigurare, nu primea nimic, a hotărât preşedintele, cu referire la locuinţele particulare şi sediile cooperativelor agricole înghiţite de ape. „Să nu stea cu degetul în gură că le dă statul. Să se aşeze la lucru!“, a ordonat el. (Lucia BAKI)
