Ziua imnului național al României – „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie. Pe 29 iulie 1848, „Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
„În municipiul București și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană”, se arată, de asemenea, în legea menționată.
La Făgăraș, nimic despre Imnul Național
Deși lângă Cetate s-a amplasat un suport ce a costat peste 200.000 de lei pe care s-a pus un drapel de dimensiuni ce se pot vedea de pe Vf. Moldoveanu, de Ziua Imnului, drapelul a rămas nefolosit. Nu a fost marcată Ziua Imnului Național.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română din anul 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie, Zi a imnului național, simbol al unității Revoluției române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
Versurile imnului național au la bază un poem al poetului Andrei Mureșanu
Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.
Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deșteaptă-te, române!”, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în timpul primului și al celui de-al doilea Război Mondial, precizează site-ul Administstrației Prezidențiale.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, mai notează site-ul Administrației Prezidențiale.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
