Pentru comunitatea din Felmer, întâlnirea fiilor satului a fost un prilej de mare bucurie. Au revenit în sat localnicii stabiliți în alte părți pentru a retrăi tradițiile și obiceiurile locului alături de cei din sat. Manifestarea ,,Fiii satului Felmer 2026“ a fost organizată în zi de mare sărbătoare, Adormirea Maicii Domnului. S-a implicat întreg satul în organizarea evenimentului alături de Asociația ,,Drag de Felmer“ în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Șoarș, Parohia Ortodoxă Felmer și Asociația Villa Wellmer. A fost marcată prin acest festival local întins pe parcursul a două zile, atestarea documentară a satului Felmer la 1200. O vechime de 820 de ani de când felmerenii există pe aceste locuri.
- ,, Celebrarea celor 820 de ani de la prima atestare documentară a satului Felmer a fost un prilej de a ne reuni, de a cinsti tradițiile și de a celebra împreună patrimoniul și spiritul care ne definesc“ au precizat organizatorii.
Evenimentul a început sâmbătă, 15 august, la biserica ,,Sf. Nicolae“, când participanții au fost așteptați la Sfânta Liturghie oficiată de preotul paroh Marius Demeter. De la biserică, într-o frumoasă paradă a portului popular, participanții au poposit la muzeul satului, unde au fost purtați în viața de altădată a comunității. Surpriza evenimentului a fost prezentarea obiceiului de nuntă, o tradiție veche a satului. Cele mai frumoase momente au fost imortalizate pe peliculă spre aducere aminte a acestei a treia ediții a Fiilor satului. Pe scena festivalului au urcat Mihai Barbu, fiu al satului, și formația, ansamblul folcloric ,,Transilvania Felmer“ coordonat de familia Ionuț, maeștri ai chitarei coordonați de soții Demeter, ansamblul ,,Hai la chitară“ și alți artiști.
Activitățile au continuat și duminică, 16 august. Sătenii au participat la Sf. Liturghie. De la ora 12.00, participanții au fost invitați la concursul de frumusețe al cailor care s-a organizat în fața bisericii. La finalul concursului s-a organizat cursa de galop pe traseul cunoscut de săteni ,,din Lac“. Ca orice festival s-a încheiat cu o masă câmpenească organizată la Tufa Morii unde a avut loc și un program artistic.
Istoria satului Felmer
Denumirea satului își are originea în numele unui preot care s-a stabilit în acest loc, împreună cu mai multe familii de coloniști, venite în anul 1206, și care au întemeiat un sat, căruia i-au dat numele preotului: Felmer, ulterior numele apărând și sub forma Felmern. Prima atestare documentară datează de la 6 septembrie 1206 într-un act de donație emis de regele Andrei al II-lea al Ungariei către Johannes Latinus (den Wallonen), având și denumirea de villa Welmer. Din secolul al XIV-lea, Felmer a aparținut, cu scurte întreruperi, de Scaunul Rupea. În 1532 apare denumirea „Felmer” pe prima hartă a Transilvaniei, întocmită pe principii cartografice de Johannes Honterus. Din anul 1580 datează un document, păstrat în arhivele din Sibiu, care atestă că un proces între frații Bartholomäus și Michael Weinisch, din Felmer, pentru împărțirea unei proprietăți. La primul recensământ din cele Șapte Scaune din anul 1488, în Felmer au fost recenzați 34 de capi de familie, un învățător și o moară. După atacurile turcilor din secolul al XV-lea și din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1532) în Felmer nu mai existau decât 21 de capi de familie. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, populația a crescut considerabil, dar în timpul epidemiei de holeră din 1848 au murit 170 de locuitori din Felmer, între care 112 sași, 58 de români și țigani, iar în anul epidemiei de gripă spaniolă au mai murit în Felmer 69 de persoane, între care 14 sași și 55 de români și țigani. La recensământul din 1941, populația totală a satului era de 1367 de persoane, din care 564 sași (39,9%) restul de 803 fiind români și țigani. În timpul celor două războaie mondiale au fost mobilizați 80 de bărbați din Felmer, din care 31 și-au dat viața luptând în armata germană și 3 luptând în armata română. În anul 1998 mai erau în Felmer numai 15 persoane de etnie germană. În 2007, în localitate mai erau 5 sași. Cea mai veche școală din Felmer, înființată de sași, este documentată în anul 1488. În 1909 a fost construită o nouă școală, din materialul rezultat din demolarea zidurilor și turnurilor bisericii. În prezent, acesta este în ruine, lipită de zidul de incintă.
Biserica evanghelică veche de 800 de ani
Existența primei biserici din Felmer este menționată documentar din anul 1494, dar părți ale construcției de factură romanică datează din secolul al XIII-lea, construcția bisericii începând în 1250. În sec. XV biserica este transformată în biserică fortificată, prin ridicarea unei incinte fortificate din ziduri de protecție, prevăzute cu două bastioane. Inițial, în bastioane se păstrau grânele satului. Orga bisericii din Felmer a fost construită în anul 1780 de constructorul de orgi Johannes Prause, venit din Silezia. În 1995, orga din Felmer a fost dusă la Făgăraș, unde trăiesc mulți enoriași plecați din Felmer. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 – Județul Brașov la nr. crt. 631 cod LMI: BV-II-a-B-11697.
Biserica ortodoxă, edificată la 1834
La 1700, românii au construit prima biserică, cu cimitir, pe locul denumit în prezent „Tînarog”. Până la începutul secolului al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae. Construcția a fost executată sub supravegherea unui meșter din Făgăraș, pe nume Jiga. Turnul și clopotnița au fost construite între anii 1834-1840, de către meșteri români din Daia-Sighișoara. Biserica are formă de navă, cu naosul despărțit de pronaos printr-un zid scund. Iconostasil este confecționat din lemn și tencuială. Acoperișul bisericii a fost distrus în proporție de 80% în urma unei furtuni puternice, dar a fost reparat în anul 1876. Biserica a fost renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă metalică. (Lucia BAKI)
Foto/video: Anca Ionuț
Foto: Cristina Demeter/ Cornel Comici
