Funcționau în Țara Făgărașului tabere școlare la Breaza, Plaiul Lisei și în zona turistică de la Sâmbăta de Sus. Au fost construite după 1960 de fosta unitate de turism OJT și au fost predate în administrare inspectoratului școlar care le-a încredințat unor școli. În taberele de la Breaza şi Lisa îşi petreceau vacanţele sute de copii. Tradiţia s-a stins după 1990, iar taberele care, atunci, erau animate de copii de toate vârstele au rămas pustii şi s-au degradat. Primăria Lisa vrea să redea copiilor locul de altă dată printr-un proiect european finanțat cu fonduri nerambursabile. A fost estimată valoarea investiției la 3,6 milioane de euro.
- ,,Cele două tabere sunt pe teritoriul comunei Lisa. De trei ani facem demersuri pentru refacerea acestor obiective destinate taberelor pentru copii. În 2017 obiectivul, teren și clădiri, de la Breaza a ajuns în proprietatea Primăriei Lisa. Clădirea nu era la nimeni. Am comandat o expertiză la clădire care ne-a demonstrat că refacerea ei ar costa foarte mult. Vom face o clădire nouă. Am refăcut acoperișul. A fost forat un puț pentru apă. Vom căuta finanțare după obținerea avizelor legale, așa cum sunt procedurile“ a explicat Gheorghe Moga, primarul comunei Lisa.
Un centru de agrement pentru copii
Proiectul prevede demolarea clădirii existente și construirea unui nou corp destinat unei tabere școlare, precum și refacerea întregii zone exterioare. Suprafața pusă la dispoziție pentru tabăra școlară este de 7.260 de metri pătrați. Noua construcție va avea doar parter unde vor fi amenajate 11 camere de cazare, cu o capacitate totală de aproximativ 83 de locuri. Conform declarației primarului Gheorghe Moga, destinația investiției va fi tabără școlară, respectiv un centru destinat activităților recreative și sportive. În jurul noii construcții sunt prevăzute alei pietonale și carosabile, terenuri de sport și de joacă, precum și o zonă special amenajată pentru focul de tabără, element tradițional al taberelor școlare. Investiția mai include și amenajarea a 10 locuri de parcare, a unei platforme pentru colectarea deșeurilor și a unor spații verzi.
- ,,Dacă vom obține finanțarea, estimăm ca lucrările să dureze 2 ani, după care tabăra de la Breaza să fie reintrodusă în circuitul școlar“ a adăugat primarul Gheorghe Moga.
Povestea taberei școlare de la Breaza
Taberele şcolare de la Plaiul Lisei şi Breaza au fost cândva oaze de relaxare pentru elevii veniţi din toată ţara pentru a-şi petrece vacanţa mare. Pentru generaţiile de elevi ale anilor ‘70-‘90 au rămas vii şi frumoase amintiri acele zile petrecute la baza Făgăraşilor. Copiii îmbinau în inima naturii activităţile recreative cu frumuseţea Munţilor Făgăraş şi cu adevărate lecţii de geografie aplicată. ,,Depăşeam locurile de cazare şi montam corturi atât de mulţi copii petreceam vacanţa în taberele de aici” a spus un fost elev care în fiecare an ajungea la Plaiul Lisei. După 1990, taberele s-au închis, iar o bună perioadă au ajuns loc de cazare pentru drujbarii care tăiau pădurile de pe crestele Făgăraşilor. Astăzi, construcţiile au ajuns ruine. Responsabilitatea a fost pasată de-a lungul timpului între primării, şcoli, inspectoratul şcolar şi proprietarii de teren care îşi cereau dreptul asupra proprietăţii. Vechea tabără de la Breaza nu mai este folosită de 28 de ani şi este părăsită. Este amplasată în extravilanul satului Breaza, la 3 km. Se parcurge un drum forestier paralel cu Valea Brezei şi Valea Brescioarei până să ajungi la acest complex. Tabăra se află în vecinătatea punctului turistic deţinut cândva de SC Negoiul SA Făgăraş, astăzi fiind în administrarea unui localnic. Tabăra şcolară din plaiul Brezei se întinde pe o suprafaţă de un hectar împrejmuită cu gard, iar la intrare are o poartă metalică şi o portiţă. În mijlocul curţii este clădirea cu parter şi etaj unde copiii erau cazaţi şi serveau masa. La drum sunt căsuţele, 11 la număr, care completau spaţiile de cazare. De aici se poate urca spre zona Urlea şi Colţii Brezei, un traseu de 3 ore. La vreo 500 m, după ce treci de un pod, se vede schitul Brezei, un loc liniştit păstorit de 3 călugări, iar mai sus cu 250 m, se pot vedea ruinele cetăţii lui Negru Vodă. Tabăra şcolară Breaza s-a aflat în administrarea fostei Şcoli Gimnaziale nr. 5 Făgăraş, actualmente Liceul Teologic ,,Constantin Brâncoveanu”. Cșădirea a fost construită prin anul 1965 de către OJT, iar printr-un contract de locaţiune a fost predat şcolii din Făgăraş, care a lăsat amplasamentul în paragină după 1990. Primarul din Lisa, Gheorghe Moga, spune că s-a realizat un schimb de terenuri între Şcoala din Făgăraş şi Comuna Lisa, iar vechea tabără a ajuns cu greu în patrimoniul Primăriei Lisa. ,,Vom investi în acest obiectiv şi vom păstra vechea destinaţie” a explicat primarul Gheorghe Moga în august 2018, iar acum proiectul se află în derulare.
Prima expertiză asupra clădirii, în 1994
Conform unei expertize tehnice întocmite în ianuarie-februarie 1994, obiectivul avea următoarele caracteristici. Corpul principal de cazare are parter şi etaj. La parter era o sală de mese generoasă cu o suprafaţă de 115 mp care se prelungea cu o bucătărie de 25 mp şi o cămară pentru depozitarea produselor alimentare de 8 mp. Tot aici erau amenajate 3 camere de cazare în care se intra dintr-un hol de vreo 6 metri lungime şi lat de alţi 2 m. Şi etajul clădirii era generos, avea 5 camere mari de câte 15 mp, dar şi de 35 mp despărţite de două coridoare de 14 m şi 4 m lungime, late de 1,3 m. Etajul se deschidea într-o terasă de 15 mp. Locurile de cazare erau completate şi de 11 căsuţe din lemn, fiecare cu o suprafaţă de 9 mp. Complexul avea un grup sanitar de tip turcesc cu 4 cabine. Întreaga incintă întinsă pe o suprafaţă de un hectar era împrejmuită cu stâlpi din beton şi ţeavă şi gard, iar la intrare a fost montată o poartă şi o portiţă metalică. La vremea construirii taberei, s-au cheltuit 729.243 lei, scrie expertul care a folosit în redactarea documentului cataloagele de preţuri valabile în anul 1982-1989. Aveste valori reactualizate după normele din 1990 ajung la 872.171 lei. După 1990, tabăra a fost închisă, iar personalul angajat trimis în şomaj. ,,Aici erau bucătărese, femei de serviciu, un administrator, era mult personal” a explicat un localnic. Această generoasă clădire a devenit, după 1990, loc de cazare pentru muncitorii angajaţi de firmele care expoatau pădurea din munţi. Camerele au fost devalizate și întreg mobilierul distrus. În decursul anilor întreg amplasamentul a fost lăsat în paragină, un loc al nimănui. În cazul taberei din Plaiul Lisei, terenul a fost retrocedat sătenilor în 2002 în baza Legilor fondului funciar. (Lucia BAKI)
