În Ţara Făgăraşului este o criză de medici de familie, localnicii fiind nevoiţi să meargă în comunele vecine sau la oraş pentru a beneficia de servicii medicale. Sunt localităţi în care de ani de zile nu mai există medic de familie, iar altele au doar un singur medic de familie care asigură asistenţă la întreaga comunitate. Comunele Şoarş şi Ticuş nu au medici de familie, iar în comuna Beclean dispensarul a stat gol de 3 ani. 28 din cele 58 de localităţi ale judeţului Braşov au deficit de medici de familie, având cu unul, doi, trei sau chiar patru doctori mai puţin faţă de necesarul stabilit în conformitate cu populaţia. „La nivelul judeţului Braşov, Comisia mixtă de la nivelul CAS a stabilit că necesarul de medici de familie este de 343 de medici. La această data se află în relaţie contractuală cu Casa un număr de 315 medici. Deficitul la acest moment este de 22 şi aici vorbim mai mult de mediul rural. Practic, în mediul rural, deficitul este de 14 medici, iar 8 este deficitul în mediul urban”, a spus Ancuţa Daisa, reprezentant al CAS Braşov.
Localităţile în care ar trebui să mai existe cel puţin încă un medic de familie pe lângă cel existent sunt Apaţa, Augustin, Budila, Buneşti, Comăna, Cristian, Crizbav, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hoghiz, Jibert, Măieruş, Racoş, Şercaia,Teliu, Voila şi Vulcan. Localităţi precum Caţa, Hărman, Săcele, Sânpetru, Victoria şi Zărneşti au deficit de doi sau trei medici de familie, iar comuna Tărlungeni, de patru. La nivel naţional există peste 1.400 de localităţi unde numărul de medici de familie nu este suficient, se arată într-o analiză făcută de Confederaţia Natională a Patronatelor Medicilor de Familie din România. Potrivit acestei analize, 328 de comune din România nu au niciun medic de familie, fiind afectaţi 559.611 de oameni, adică 2,52% din populaţia României. Din 1.414 de comune şi oraşe lipsesc 2187 de medici de familie. Doar 1.496 de localităţi din România (47%) au suficienţi medici de familie, iar 271 de localităţi au mai mulţi medici de familie decât este necesar pentru populaţia existentă. Cel mai mare excedent este în Bucureşti, urmat de alte centre universitare.
