De Boboteazã în toate bisericile se sfințesc apele și preotii obțin Aghiazma Mare care trebuie sã fie nelipsitã din orice casã. La Boboteazã, apa se sfintește printr-o dublã invocare a Duhului Sfânt, motiv pentru care se numeste „Agheasmã Mare“, iar în restul anului, când apa se sfintește doar printr-o unicã invocare a Duhului Sfânt, este „Agheasmã micã“. În Tara Fãgãrașului s-au pãstrat vechi obiceiuri de Boboteazã. Cel mai impresionant obicei s-a pãstrat la Ucea de Sus. De peste 100 de ani feciorii din Ceatã se scaldã în apa rece a râului. La Rucãr, dupã jocul din rãspântia de drumuri, fetele se duc ,,la rãci”, un ritual premergãtor peţitului fetei. La Beclean sau la Grid, este obiceiul ,,crucii din gheațã” care este dusã la râul ce trece prin sat și unde preotul sfințeste apele. În acest an însă, vremea a fost potrivnică obiceiului, dar sătenii au mers la râu în alai împreună cu parohul lor. În alte zone din tarã însã tinerii se aruncã în apã pentru a prinde crucea aruncatã de preot. La Vad se practică acest obicei. Tinerii curajosi cred cu tãrie cã aceasta îi va ocroti tot anul.
- „Aruncatul în apã dupã cele trei cruci simbolizeazã teologic trei virtuți: credința, nãdejdea și dragostea. Tinerii înfruntã apa rece din aceastã perioadã, asemenea creștinului care înfruntã necazurile vieții, în încercarea de a se desãvârși. Trebuie sã înțelegem bine acest sens spiritual și sã nu transformãm aceastã tradiție într-o superstiție. Practicarea celor trei virtuți aduce în viața noastrã binecuvântarea lui Dumnezeu, care rodește cele bune. Așa câștigãm binele autentic în viața noastrã. Dacã nu avem virtuțile, restul e fariseism“, spun preotii cu har.
Fiecare casã este sfințitã de preot în Ajunul Bobotezei, iar în ziua sãrbãtorii primește Aghiazma Mare pe care o duce acasã pentru a o folosi pe tot parcursul anului în cele mai încercate momente ale sale.
Jocul din râu la Ucea de Sus
În fiecare an de Boboteazã în satul Ucea de Sus se practică un vechi și unic obicei. Comunitatea așteaptă cu nerãbdare spectacolul pe care feciorii din ceatã îl prezintă la râu și care animeazã comunitatea. Aici, slujba de Boboteazã începea la ora 4.00 dupã care preotul paroh sfinţea apa. Astăzi, ora o stabilește preotul. Apoi sãtenii se îndreptau spre râu. Feciorii din ceatã, dezbrãcați, strãbat ulițele satului pânã la rîu, iar acolo se aruncã în apa rece pentru a prinde crucea aruncată de preot. În apa rece, cetașii au așteptat crucea pe care au prins-o urmând baia în apa rece a râului, în aplauzele audienței.
- ,,Singurul obicei cu scăldatul în râu de Bobotează este la noi, Ucea de Sus. Se practică din 1922 când s-a format prima ceată de feciori la noi în sat. La numărul de casă 253 s-a formast gazda primei cete din sat. De atunci şi până azi s-a păstrat acest obicei. Prima gazdă a cetei de feciori a scris pe casă anul în care i-a găzduit pe feciorii satului şi se vede şi astăzi” își amintesc sătenii.
- ,,În anii 1970-1975 aveam alte obiceiuri. Toţi feciorii ne scăldam dezbrăcaţi, iar preotul satului nu participa la acest obicei. Însă de la biserică veneau cu căldarea cu apă sfinţită şi de pe pod o vărsau peste noi în rîu. Adică ne boteza cu aghiazmă. Jocul de după scăldat se făcea în faţa căldării de rachiu de lângă râu. Pe acele vremuri era ger mare, gerul Bobotezei” a spus un alt sătean.
- ,Şi fetele păstrează o tradiţie, se îmbracă în costumul popular specific Bobotezei, şi anume ie cu mâneca albastră şi şurţ în loc de crătinţe” a spus alt sătean, fost cetaș.
La Rucãr, se face joc în rãspântia de drumuri
De obicei slujba de Bobotează începe la ora 7.00, iar nu mai târziu de 9.00 întreg satul se adună în ,,Gura Părăului”, răspântia de uliţe de unde se urcă spre biserică. Aici preotul paroh Silviu Goga continuă slujba religioasă şi sfinţeşte Aghiazma Mare, apoi îi botează pe enoriaşi, care îşi iau aghiazma mare în ulcioare. Ceata de feciori face un joc în văzul sătenilor, un spectacol încântător pe care doar de Bobotează îl poţi vedea în aer liber. În trecut, de Bobotează, sătenii aflau ce nunţi urmează în anul ce abia începea, pentru că feciorii îşi alegeau miresele și le invitau la masă, obicei numit ,,la răci”.
Fără crucea de gheaţă, la Beclean
La Beclean, s-a păstrat un vechi obicei, iar localnicii vor să-l ducă an de an mai departe. Din apa râului ce traversează satul se confecţiona o cruce de către săteni, iar la malul râului preotul sfinţea crucea şi apa. ,,Tradiţiile noastre sunt frumoase şi vrem să le păstrăm. Crucea de gheaţă însemnă bunăstare, un an bun şi multă linişte. Deşi nu avem gheață, sătenii au coborît la râu pentru a împlini tradiţia, iar părintele ne-a botezat încă odată la râu” a explicat primarul comunei, Claudiu Motrescu. Tot tradiţia impune ca de Bobotează sătenii să poarte frumoasele costume populare specifice satului.
