Pădurile virgine sunt ultimele zone de pe glob în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără nici un fel de intervenție umană. Eco-regiunea carpatică mai găzduiește încă 322 000 hectare, iar 18% din ele au sunt incluse în arii protejate. Regia Publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Șincii RA a identificat, în 2010, o suprafață de 351,80 ha care poate fi încadrată în categoria de păduri cu valoare ridicată de conservare, însemnând interzicerea exploatării lemnului sau a altor produse. Deși au existat demersuri încă din 2011 din partea Ocolului și a CL Șinca Veche ca această pădure să fie declarată rezervație naturală, abia în 2017 a fost inclusă în patrimoniu UNESCO, așa cum declară Sorin Urdea, șeful Ocolului Silvic Pădurile Șincii. Ca și criterii care au stat la baza includerii pădurilor în categoria pădurilor virgine au fost naturalețea pădurilor, mărimea suprafeței ocupate și limitele naturale.
- ,, Pe întreaga suprafață a acestor păduri (care trebuie să fie o suprafață compactă minimă de 30 de hectare) s-a identificat o structură complexă de dezvoltare, atât în plan orizontal, cât și în cel vertical. Ceea ce se poate observa într-o pădure virgină este repartiția arborilor pe verticală și în toate stadiile de dezvoltare și de vegetație (de la ochiuri cu semințiș proaspăt instalat, până la arbori ajunși la limita fiziologică, de la arbori cu creșteri foarte viguroase, până la arbori lâncezi). De asemenea, un element principal pentru recunoașterea unei păduri virgine o constituie prezența lemnului mort aflat în toate stadiile de degradare (arbori proaspăt morți, atât în picioare cât și doborâți, până la arbori descompuși aproape în totalitate). Este importantă absența intervențiilor umane și absența drumurilor pe aceste suprafețe. Practic aceste păduri au ajuns la un climat, un grad de stabilitate, în care pot face singure față oricărui factor de mediu destabilizator“ explică ing. Sorin Urdea.
Codrul Secular Șinca se situează în masivul Făgăraș, pe Valea Strâmbei, între Șinca Veche și Șinca Nouă, suprapunându-se total peste situl Natura 2000 „Munții Făgăraș”, și parțial peste aria de protecție s avifaunistică „Piemontul Făgăraș”.
Pădure de brad și fag de peste 300 de ani
Cel mai înalt brad din România se află în pădurea virgină de la Șinca Veche. Bradul are 62,5 metri, înălțime măsurată în urmă cu 4 ani de cercetătorul în silvicultură Cătălin Roibu, șef de lucrări la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, când s-a aflat în zonă pentru efectuarea unor studii în domeniu. Pădurea virgină de la Șinca Veche este o amestecătură de brazi înalți de peste 55 de metri și de fagi de peste 56 de metri.
- „Am descoperit un brad de 62,5 metri înălțime. În momentul de față vorbim de un record. Până acum era un brad de 61,5, la Penteleu, în zona Buzăului. Însă ce e spectaculos la Șinca e că majoritatea brazilor din acea zonă au peste 55 de metri” a decarat cercetătorul.
Echipa de specialiști în silvicultură de la Facultatea din Suceava a cercetat la Şinca Veche dinamica pădurii naturale virgine, un amestec de brad cu fag. Această pădure se întinde pe o suprafață de 350 hectare și este declarată rezervație naturală.
- ,,În pădurea virgină de la Șinca Veche nimic nu tulbură liniștea locurilor, viața sălbăticiunilor sau firescul mers al timpului. Nici măcar lemnul uscat nu este extras din pădure, fiind lăsat să putrezească și să hrănească arborii tineri, contribuind astfel la regenerare. Avem aici o frumoasă și firească ilustrare a faptului că în natură nimic nu se pierde, doar se transformă”, explică șeful de ocol.
Monument UNESCO
,,,Avem acest brad de peste 62 metri și de 1,5 metri în diametru. E cel mai mare din ţară şi, probabil, ca el mai avem în pădure, dar nu au fost identificaţi. Fagii sunt la fel de impresionanţi. Aici vedeţi cum arată un ecosistem complet, de la vlăstari şi până la arbori, de peste 300 de ani. Aşa ceva în pădurile de cultură nu există, pentru că acolo toţi au aceeaşi vârstă. Arborii aflaţi la diferite vârste dau frumuseţea acestei păduri, un amestec de brad cu fag unde toate speciile vii găsesc adăpost, de la mamifere la ciuperci. Numai ciocănitori avem cinci-şase specii. Aici un lemn căzut înseamnă hrană sau adăpost pentru zeci de specii. Pentru toate acestea pădurea virgină de la Şinca a fost inclusă în patrimonial UNESCO în 2017 și a fost declarată monument natural“ a mai spus ing. Sorin Urdea. (Lucia BAKI)
