Ziua de Dragobete se sărbătorește în fiecare an pe 24 februarie. Dragobetele este o zi dedicată iubirii și una dintre cele mai frumoase tradiții ale poporului nostru. De Dragobete îndrăgostiții își fac daruri, iar cei căsătoriți își reafirmă iubirea. În calendarul popular ziua de Dragobete marchează începutul vremii frumoase, a primăverii, a renașterii naturii. Oamenii se înseninează și lasă în urmă frigul și urâtul de peste iarnă. Tradiţia spune că Dragobete ar fi fost fiul babei Dochia un tânăr chipeș și voinic care influența în bine viața celor pe care îi întâlnea. Timp de sute de ani, Dragobete apărea în visele tinerilor pentru a-i învăța tainele iubirii. La naștere, Dragobete a avut patru ursitori de seamă, care i-au oferit daruri din cele mai alese. Prima ursitoare a fost primăvara care i-a oferit iubirea. A doua ursitoare a fost vara, care i-a dat în dar dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost toamna, care i-a dăruit un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui. Ultima ursitoare a fost iarna, care i-a oferit o îmbrăcăminte albă, imaculată, cu sclipiri de diamante. Dragobete, având aceste daruri, reușea să seducă fiecare tânără care îi ieșea în cale, motiv pentru care a devenit un simbol al dragostei și al iubirii. Mai târziu, când devenise deja tânăr fecior, Dragobete a mers în munți, unde a învățat despre plante și animale. Astfel, Dragobete devine, în credința populară, stăpânul păsărilor și al plantelor. De aceea se spune că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-ți facă cuibul. Legenda mai spune că Dragobete, după ce a murit, s-a transformat într-o plantă numită năvalinc, plantă care apare primăvara în mai toate poienile. Această plantă se folosește, conform tradiției populare, pentru descântece de dragoste și pentru tratarea rănilor. De aici și denumirea populară a sărbătorii de Dragobete – “Năvalnicul”.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Dragobete
În unele zone ale țării există obiceiul ca tinerii necăsătoriți să se îmbrace în haine curate, de sărbătoare, și să pornească la cules de ghiocei și viorele pe care să le așeze ulterior la icoane. La întoarcere fetele pornesc în fugă spre sat, iar băieții aleargă pentru a prinde fata care le este dragă. De își prind aleasa, aceștia îi fură o sărutare în văzul tuturor, sărutare ce simbolizează legământul lor pe durata întregului an. De aici și zicala ,,Dragobetele sărută fetele”. Dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot timpul anului nu va fi iubită de nici un băiat, și viceversa. În alte zone, în ziua de Dragobete, tinerii își crestau pe braț o formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați și surori de cruce. Fiecare tânăr are grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă singur, deoarece asta ar reprezenta un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg restul anului.
Superstiții în ziua de Dragobete
- Dacă nu respecți sărbătoarea Dragobetelui ouăle se vor strica sub cloști și nu vor scoate pui;
- Nu trebuie să te cerți cu soția în casă și nici cu o altă femeie, că-ți va merge rău;
- În ziua de Dragobete se începe orice lucru, că merge cu spor. Se scutură, se așează în casă ca să vină binele și averea, să se întoarcă la casă;
- De la Dragobete, cap de primăvară, se aprinde prin casă rădăcină de iarbă mare, pe care o vând țigăncile în șiruri și ține până după Mucenici.
- La Dragobete femeile de la țară, ca să nu prindă soarele pe copii lor, le leagă de gât un șnur din arnici roșu, împletit cu bumbac alb;
- Dacă auzi pupăza de Dragobete, atunci vei fi harnic tot restul anului.
- Dacă n-a fost brumă până la Dragobete, atunci nu va fi nici curând;
- Dacă plouă în ziua de Dragobete, primăvara e devreme și va fi una frumoasă
