Pensiile celor aproape cinci milioane de vârstnici ar putea crește în două etape, din 2024. În luna ianuarie ar urma să primească o indexare cu rata inflației de 13,8%.
O majorare mai consistentă va avea loc în toamnă, în urma recalculării tuturor dosarelor.
Cu noua lege pusă în dezbatere publică, autoritățile vor să elimine diferențele care există între oameni care au muncit la fel, dar s-au retras din activitate în ani diferiţi.
Noua formă a legii stabilește ca veniturile vârstnicilor să crească din ianuarie anul viitor cu rata inflaţiei, adică 13,8%.
Creşteri mai consistente vor fi în urma recalculării din toamna anului viitor, dar numai pentru mai bine de jumătate dintre pensionari.
Proiectul Ministerului Muncii prevede o nouă formulă după care se vor calcula toate pensiile, inclusiv cele aflate deja în plată. Cuantumul venitului se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. Calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit contribuția la sistemul de asigurări sociale, cât și vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul României.
Bucura Oprescu, ministrul muncii: „Din calculele noastre, peste 3 milioane de pensii vor crește în urma recalculării”.
1.175.000 de români au pensia minimă garantată de stat, cei mai mulți fiind oameni care au lucrat în agricultură sau în structurile armatei. Veniturile lor vor crește în ianuarie cu aproximativ 100 de lei, adică la 1.282 lei, la care se adaugă și majorările promise pentru la toamnă.
De-a lungul anilor, în România, pensiile au fost calculate după legi diferite și au generat inechități. De exemplu, doi soți care au fost colegi timp de 35 de ani au ieșit cu pensii diferite. În cazul femeii, stagiul de cotizare la care s-a raportat pensia a fost de 30 de ani, în funcție de anul nașterii, iar la bărbat s-a luat în calcul stagiul complet de cotizare, de 35 de ani. Celor doi le-au revenit pensii diferite, ce vor fi indexate în ianuarie cu rata inflației, iar în septembrie inechitatea ar trebui eliminată prin recalcularea prevăzută de noua lege.
La acest moment, sunt inechități între angajații care au prestat aceeași muncă, dar au ieșit la pensie în ani diferiți. De exemplu, un muncitor care a contribuit la stat timp de 37 de ani, dar care s-a pensionat înainte de 2000, are o pensie de 2.900 de lei. În schimb, un coleg de-al său mai tânăr, care s-a pensionat după anul 2000, are cu 400 de lei mai puțin, iar unul care s-a retras din funcție de curând primește cel mai mult. Diferențele sunt date, din nou, de formulele de calcul prevăzute în legi.
În cazul lor, de la 1 ianuarie, odată cu indexarea, diferențele se mențin, iar cuantumul crește cu 13,8 procente, dar în septembrie ar trebui să ajungă la aceeași valoare, adică 4.618 de lei.
15 miliarde de lei este suma pe care Executivul o va plăti pentru indexarea pensiilor cu rata inflației, prevăzută la începutul anului. Peste aceasta, se adaugă încă 16 miliarde de lei, cât va costa recalcularea veniturilor vârstnicilor, programată în septembrie. Până acum, aproape toate dosarele au fost introduse în sistemul caselor de pensii din România.
În forma inițială a legii, Ministerul Muncii pregătise un articol prin care angajații ale căror companii nu plătiseră cotizațiile și care între timp au falimentat să poată veni cu documente doveditoare pentru a-şi recupera vechimea. Acest articol a fost eliminat până la urmă, după ce politicienii și-au dat seama că este greu de aplicat.
