Proiectul Făgăraș rememorabil. Arhiva Șenchea, derulat de Asociația Renascendis, aduce în atenția publicului informații și documente vizuale și istorice inedite care ilustrează viața Făgărașului de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, alături de noi detalii despre biografia și activitatea avocatului și omului politic făgărășan Ioan Șenchea (1864-1916).
Toate materialele provin dintr-o parte a arhivei cabinetului de avocatură și a arhivei de familie ale lui Ioan Șenchea, salvată de la distrugere și recuperată de către Asociația Renascendis dintr-un tomberon de șantier în 2017, când imobilul în care a funcționat cabinetul de avocatură (și totodată casa familei Șenchea) a intrat în renovare. Mare parte a arhivei s-a pierdut, fiind depozitată în condiții improprii în podul imobilului. Materialele recuperate se aflau în stare de conservare precară, dar au fost puse în siguranță și reprezintă astăzi o resursă documentară valoroasă și diversă.
Făgăraș rememorabil. Arhiva Șenchea este un proiect dedicat conservării, sistematizării, digitalizării și accesibilizării online a părții din arhiva Șenchea recuperate – circa 20.000 de documente care aduc informații inedite și extrem de valoroase despre istoria economică, socială și culturală a Făgărașului și a Țării Făgărașului la cumpăna dintre secole. Arhiva cuprinde, pe lângă dosarele cazurilor instrumentate de avocatul Șenchea, și documente de familie (ex. pașaportul lui Șenchea, cărți poștale și scrisori), precum și documente care păstrează elemente vizuale (reclame, antete de firme locale etc.) ilustrative pentru viața comercială a Făgărașului.
Ioan Șenchea s-a născut în 7 iulie 1864 la Zărnești, ca fiu al primarului Ioan Șenchea. Își definitivează studiile la universitățile din Viena și Budapesta, dându-și doctoratul în drept și științe politice. Se căsătorește la Făgăraș cu Luiza Boeriu, fiica unui înstărit proprietar de mori, și își deschide un cabinet de avocatură în 1882. Șenchea sprijină și finanțează cultura română în zonă, este inițiator și editor al ziarelor „Țara Oltului” (1907-1910) și „Olteanul” (1909-1916) și este un militant pentru sporirea drepturilor politice ale românilor transilvăneni. Din 1905 devine liderul local al Partidului Național Român.
Ioan Șenchea dispare în noaptea de 16-17 septembrie 1916, în contextul atacării Austro-Ungariei de către Regatul României prin Transilvania. În urma avansului armatei române pe linia Brașov – Făgăraș – Sibiu, administrația și armata austro-ungară se retrag în mod haotic, iar populația civilă de toate etniile se plânge de abuzuri comise de către jandarmi. Și moartea lui Șenchea este atribuită de contemporani tot jandarmilor, dar fără să existe dovezi certe în acest sens.
După dispariția și presupusa moarte a lui Șenchea, întreaga arhivă a cabinetului de avocatură a rămas așa cum era. Materialul documentar salvat indică faptul că, din cauza războiului, cazurile în lucru nu au fost preluate de alt avocat. Dosarele lui Șenchea sunt înțesate de documente originale primite de la clienți în diferite cauze încheiate sau nu, care nu au mai fost returnate după dispariția bruscă a avocatului.
Arhiva Șenchea ne ajută să obținem o imagine a vieții rurale a Țării Făgărașului cu care nu suntem obișnuiți, una lipsită de viziuni romantice și idilice, mult mai apropiată de realitățile contemporane (din dosare aflăm că micile conflicte – certuri, scandaluri, bătăi, adultere etc. – erau adesea rezolvate prin intermediul instanțelor).
Șansa enormă pe care recuperarea acestei arhive o oferă istoriei Țării Făgărașului este de a merge dincolo de evenimențial și de a intra în microistoria economiei și socialului așezărilor făgărășene prin intermediul unor documente neașteptate. O istorie a micilor conflicte, unele din cauze cât se poate de rizibile, altele cu implicații financiare majore (cum erau cele ale Băncii „Furnica” cu diverși debitori, bancă din al cărui consiliu de administrație făcea parte și Șenchea). Deși se pare că Șenchea era preferat de clienți români, evrei și germani, nici maghiarii nu lipsesc din repertoriul cazual. Arhiva Șenchea oferă deci, o radiografie clară a societății făgărășene multietnice, multiconfesionale și multiculturale din perioada 1882 – 1916.
Prin proiectul Făgăraș rememorabil. Arhiva Șenchea, corpul de documente a fost inventariat și arhivat integral, iar o selecție de aproximativ 2000 de documente a fost digitalizată și este în curs de publicare pe o platformă online (arhivatariifagarasului.ro). Publicarea arhivei Șenchea reprezintă un prim pas în construirea unei arhive digitale a Țării Făgărașului, prin punerea în conexiune a documentelor din arhivă cu alte documente vizuale și istorice aflate în colecțiile Renascendis, pentru a obține o imagine cât mai autentică și completă a Făgărașului și a Țării Făgărașului la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. Proiectul include și o expoziție (virtuală și fizică), dar și o componentă de educație non-formală dedicată conectării liceenilor făgărășeni la istoria locală.
