De vineri, 22 decembrie, se instalează iarna astronomică, al cărei început este marcat de solstiţiul de iarnă, anunță spotmedia.ro. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, o consecinţă a mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, la 22 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric. Pentru Bucureşti, vor fi 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
Solstiţiile (când ziua este cea mai scurtă – sau cea mai lungă, în cazul solstiţiului de vară), ca şi echinocţiile (când ziua este egală cu noaptea) sunt consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui şi a înclinării axei Pământului. Echinocţiile şi solstiţiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziţie pe cer.
Solstiţiile şi echinocţiile au loc deoarece axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui. Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică şi cea sudică primesc cantităţi inegale de lumină solară pe parcursul unui an.
În mod tradiţional, solstiţiile de vară şi de iarnă au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor – împreună cu echinocţiile de primăvară şi de toamnă. Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc în mod oficial înregistrările de temperatură pentru a trasa linii între anotimpuri.
Din martie până în septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, ceea ce determină primăvara şi vara. Din septembrie până în martie, emisfera nordică este înclinată mai departe de Soare, astfel încât se simt toamna şi iarna. În emisfera sudică, lucrurile stau invers.
Deoarece Pământul este înclinat pe axa sa, arcul pe care se deplasează Soarele în timpul zilei va creşte şi va scădea de-a lungul anului, pe măsură ce polul Pământului se îndreaptă fie spre Soare, fie se îndepărtează de acesta. Solstiţiul de iarnă are loc în punctul minim pentru emisfera nordică, când Soarele se află cel mai jos pe cer. În acest moment, Polul Nord al Pământului este îndreptat în direcţia opusă Soarelui (motiv pentru care este mult mai frig în emisfera nordică). Pentru persoanele care locuiesc în emisfera sudică, Polul Sud este îndreptat spre Soare, ceea ce face să înceapă vara.
Aşadar, în două momente din fiecare an – care se numesc solstiţii – Pământul este înclinat cel mai mult faţă de Soare. Emisfera înclinată cel mai mult spre Soare are parte de cea mai lungă zi, în timp ce emisfera aflată mai departe de Soare are parte de cea mai lungă noapte. În timpul solstiţiului de vară al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21 iunie – emisfera sudică trece prin solstiţiul de iarnă. De asemenea, în timpul solstiţiului de iarnă al emisferei nordice – care cade întotdeauna în jurul datei de 21-22 decembrie – în emisfera sudică este solstiţiul de vară.
Ora solstițiului de iarnă în România
Solstiţiile au loc în acelaşi timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcţie de fusurile orare.
În 2023, solstiţiul de iarnă are loc în România la 22 decembrie, la ora 5:37, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Ce se vede pe cerul României
În săptămâna astronomică 18-24 decembrie 2023, la Bucureşti, Soarele apune pe la ora 16:37, un pic mai devreme înspre estul ţării şi cu câteva minute mai târziu în vest, scrie astro-urseanu.ro. Noaptea astronomică creşte ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:23 şi durează 15 ore şi 10 minute (la Bucureşti).
Văzut de pe Pământ, Soarele se află în constelaţia Săgetătorului.
Luna – se vede seara, iar pe 19 decembrie s-a produs faza de Primul Pătrar. Când este în această fază, Luna se află cel mai sus pe cer, înspre sud, la ora la care apune Soarele, şi apune la miezul nopţii.
În serile de 21, 22 şi 24 decembrie Luna trece pe lângă Jupiter.
Planetele pe cer – Saturn şi Jupiter se văd seara, iar de la 4:30 dimineaţa se vede Venus.
Saturn se vede doar câteva ore după lăsarea întunericului. Imediat cum se face noapte, planeta se vede înspre sud, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie. În această perioadă Saturn se află la 1,5 miliarde de km, distanţa obişnuită.
Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. O puteţi vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud-est. Ajunge cel mai sus pe cer la ora 20:30. Jupiter apune la ora 3:30 dimineaţa. În seara de 22 decembrie Luna se va afla în preajma planetei.
Venus răsare cu trei ore înaintea Soarelui şi se vede înspre sud-est, începând cu ora 4:30. Planeta este şi mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos faţă de orizont. Ca să o vedeţi, priviţi pe la 5-5:30 dimineaţa înspre direcţia în care răsare Soarele. Momentan se află la depărtare de 165 milioane km, fiind cea mai apropiată planetă de noi în această perioadă.
Planetele Uranus şi Neptun sunt şi ele pe cer în nopţile de decembrie, dar nu se văd cu ochiul liber. La 22 decembrie, Mercur se află între Soare şi Pământ. Este şi la cea mai mică depărtare de noi, la 101 milioane km.
Iată cum sunt poziţionate planetele în luna decembrie:
