În era comodității, tot mai multe studii ridică îngrijorări cu privire la efectele pe care le are asupra sănătății consumul de alimente ultraprocesate, transmite AOL.
Aceste alimente sunt supuse unei procesări industriale extinse, rezultând produse care sunt potențial dăunătoare pentru sănătate pe termen lung.
G4Food scrie că, deși procesarea în sine nu este în mod inerent negativă (gândiți-vă la uleiul de măsline extravirgin), amploarea procesării și impactul acesteia asupra densității nutritive sunt factori critici care trebuie luați în considerare. Alimentele ultraprocesate, care sunt definite în mod obișnuit sub o clasificare cunoscută sub numele de NOVA, conțin aditivi și suferă modificări semnificative față de starea lor naturală. Acestea tind să fie dense din punct de vedere energetic, sărace în nutrienți și au adesea o durată de depozitare lungă.
Altfel spus, alimentele ultraprocesate conțin cantități mari de zaharuri totale și adăugate, grăsimi și/sau sare, cantități scăzute de fibre alimentare, utilizează ingrediente industriale, fie că sunt derivate din alimente sau create în laboratoare, și conțin de obicei puține sau deloc alimente integrale.
Consumul de alimente ultraprocesate ar putea duce la boli de inimă, diabet și obezitate.
„În calitate de dieteticieni, preferăm să vorbim despre alimentele și nutrienții reali și să îi învățăm pe oameni cum să citească etichetele și ce să caute, mai degrabă decât să ne concentrăm pe o categorie largă și cuprinzătoare”, a declarat Caroline Passerrello, dietetician nutriționist înregistrat și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică, pentru AOL.
De multe ori, un anumit aliment poate să nu fie un da sau un nu clar când vine vorba de includerea lui în categoria mâncărurilor ultraprocesate. „Este nevoie de educație și de citirea etichetelor și de a ști la ce să te uiți și la ce să nu te uiți”, a adăugat ea.
Trebuie să luați în considerare nivelul de procesare a alimentelor, densitatea nutritivă generală a alimentelor și modelele dumneavoastră generale de alimentație, a sugerat Passarrello. Prăjiturile și sucurile ambalate sunt dense din punct de vedere energetic, dar nu au substanțele nutritive de care corpul nostru are nevoie. În timp ce acestea pot furniza o anumită cantitate de energie și calorii, nu furnizează vitamine sau minerale. Acest lucru poate duce la deficiențe nutritive în timp, precum și la o creștere neintenționată în greutate, potrivit lui Passerrello.
„Modul în care organismul nostru răspunde la calorii și nutrienți variază, în funcție de vârstă, de nivelul de activitate și de modelele alimentare generale”, mai spune ea.
Cum să recunoști alimentele ultraprocesate
Conform sistemului de clasificare NOVA, alimentele ultraprocesate sunt formulări industriale realizate în întregime sau în mare parte din substanțe extrase din alimente (uleiuri, grăsimi, zahăr, amidon și proteine), derivate din constituenți alimentari (grăsimi hidrogenate și amidon modificat) sau sintetizate în laboratoare din substraturi alimentare sau alte surse organice (potențiatori de aromă, coloranți și mai mulți aditivi alimentari utilizați pentru a face produsul hiperpalatabil). Băuturile pot fi, de asemenea, ultraprocesate.
Iată câteva exemple de categorii de alimente ultraprocesate (cu precizarea că nu absolut toate produsele din aceste categorii sunt ultraprocesate):
- gustări și prăjituri ambalate
- pâine produsă în masă
- înghețată și deserturi congelate
- ciocolată, bomboane și produse de cofetărie
- cola, sucuri și alte băuturi răcoritoare carbogazoase
- băuturi „energizante” și sportive
- produse de patiserie fabricate cu ingrediente precum grăsimi vegetale hidrogenate, zahăr, drojdie, zer, emulgatori și alți aditivi
- cereale și batoane pentru micul dejun
- iaurturi îndulcite și aromatizate, inclusiv iaurturi cu fructe
- băuturi lactate, inclusiv lapte cu ciocolată
- shake-uri de înlocuire a mesei
- produse de patiserie, prăjituri și amestecuri pentru prăjituri
