Cazinou slot câștigător 2025

  1. De ce „cele mai bune casinouri online” sunt doar altă iluzie a marketingului: Apoi, în 2025, publicul a fost prezentat lui Leo Leul, mascota care a devenit de atunci sinonimă cu marca companiei.
  2. Cazinouri cu retragere în lei: De ce promisiunile mari nu se traduc în bani pe cont - Codul este, suficient de adecvat, SIXSHOOTER.
  3. De ce „cele mai bune aplicații casino românia” sunt doar altă mască de marketing: Toate rotirile gratuite și bonusurile cash oferite de Chip Stars sunt valabile doar 7 zile.

Cele mai sigure păcănele electronic bonus fara depunere cazinou fără depozit

Cazinouri cu bonus 100%: Realitatea crudă a ofertelor care nu fac decât să umple buzunarele de marketing
Există și alte câteva diferențe față de jocul American, pe care le puteți afla în interiorul cazinoului online la care îl jucați.
Aparatele online pe bani reali în România: Jucătorii deștepți nu cad în capcana „VIP” a promoțiilor de la cazinourile
Cu o colecție diversă de slot machines, se face pentru o bibliotecă de joc mai bine rotunjite.
La fel ca multe alte companii de dezvoltare, această echipă se concentrează în primul rând pe crearea de sloturi video interesante pentru cazinourile online.

Jocuri populare cazinou blackjack fără depunere gratis 2025

Sloturi cu fructe pe bani reali: când clasicul devine o capcană modernă
Acest slot online este setat împotriva unui oraș pregătit de Crăciun, care este pregătit să se bucure la maxim de acest sezon de sărbători.
De ce păcănelele online din Constanța nu sunt altceva decât o lecție de economie brutală
Cu toate acestea, ne plac alegerile actuale.
Bonus reload 2026 casino online: Țâșnit de promisiuni și calcule reci

Acasă De actualitate Foto. Cultura în satele românești. La Greblești-Vâlcea a fost pusă temelia...

Foto. Cultura în satele românești. La Greblești-Vâlcea a fost pusă temelia viitorului cultural al satelor loviștene

0
610

Un eveniment cultural de importanță majoră în viața satelor loviștene a devenit, de acum, tradiție în Comuna Câinenidin județul Vâlcea. Considerată poartă de intrare în Țara Loviștei, pe Calea cea Mare, vechiul drum de accesîn zonă din timpuri străvechi, comuna Câineni reprezintă astăzi pentru satele lovișteneo poartă de intrare în circuitul cultural național. Ajuns anul acesta la cea de-a treia ediție, evenimentul cultural ACASĂ-parcurs artistic în casele deschise din Greblești s-a desfășurat în perioada 01-03 august 2025 în Greblești, cunoscând forfota specifică marilor evenimente culturale. A fost un eveniment cultural organizat de oameni inimoși, cu sprijinul și participarea autorităților locale, a reprezentanților unor importante instituții culturale,județene și naționale.

Despre soții Liviu și Carmen Hopârtean, cu rădăcini de familie în satul Greblești-Vâlcea, se pot spune multe. Numele acestei familii este legat de o serie de proiecte culturaledezvoltate la nivel național și european. Să amintim doar că soții Liviu și Carmen Hopârtean sunt reprezentanți ai Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română din Bruxelles, că revenind temporar acasă, la Greblești, s-au implicat în proiecte care au readus în prim plan necesitateaconservăriiarhitecturii caselor construite în Greblești și Țara Loviștei, dând exemplu personal în acest sens prin recondiționarea unei locuințe vechi, căreia i-au păstrat arhitecturade bază. Sau că,în urmă cu câțiva ani, au pus bazele proiectului cultural ACASĂ-parcurs artistic în casele deschise din Greblești, ajuns anul acesta la a treia ediție. La evenimentul de anul acesta au fost invitate personalități importante, reprezentanți ai unor instituții de cultură și fii ai satului, veniți din țară și din afara țării. Vorbim, cu alte cuvinte, despre puterea exemplului personal dat prin implicare, pentru susținerea unor cauze de interes general care depășesc, cu mult,interesele locale. Prin implicare personală, Liviu și Carmen Hopârtean au dat comunității locale un exemplu elocvent. În gospodăria recent renovată, au găzduit (la propriu vorbind) mai mulți invitați de seamă la eveniment. Pivnița boltită a casei a fost transformată în sală de conferințe/galerie de artă, aici fiind găzduite lucrările artistei Angela Tomaselli. După cum sublinia Carmen Hopârtean, evenimentul cultural nu ar fi avut loc fără un efort colectiv. Despre acest eveniment și despre acest efort colectiv făcut ne-a vorbit dumneaei la deschiderea oficială a evenimentului, în sala Căminului Cultural din Greblești de unde le-a adresat mulțumiri tuturor:

  • Mi-am petrecut aici, la Greblești, o bună parte a vacanțelor, în copilărie. Sunt multe amintirile care mă leagă de aceste meleaguri. Acest eveniment cultural la care participăm astăzi este legat de ideea de patrimoniu rural construit. Avem la Greblești case extraordinar de frumoase, care trebuie păstrate, menținute, pentru sufletul lorviu. Ele trebuie restaurate cu inima, pentru că sunt ale noastre, ale tuturor, reprezentând un patrimoniu cultural construit. Despre acest patrimoniu se va discuta în după-amiaza zilei de astăzi (sâmbătă. 02 august 2025) ACASĂ, pe strada Blănete, la nr.3, împreună cu domnul Virgil Ștefan Nițulescu, Directorul Muzeului Național al Țăranului Român, cu domnul Marian Nencescu, filologși jurnalist, Președintele Filialei Culturale a UZPR (care,alături de Doina Cristea, jurnalist, ne va vorbi despre ruralitate și sat, oglindite în opera lui Lucian Blaga). Eu cred că de la an la an, edițiile pe care le organizăm sunt din ce în ce mai bune, cu artiști extraordinari, cu oameni care apreciază acest proiect și cu gazde minunate. Pentru că toată această mișcare nu ar putea să aibă loc fără aportul comunității locale, a celor care ne primesc, care-și deschid porțile pentru a putea face legătura între trecut și viitor, între trecut și prezent, între case vechi, dărăpănate, grajduri șișuri, care au o poveste de spus și operele artiștilor contemporani.

Vorbind despre operele artiștilor contemporani, nu pot să nu-i mulțumesc domnului Gheorghe Dican (Vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România și Președinte al Filialei Vâlcea a UAP, prietenul nostru pe care îl considerăm din ce în ce mai grebleștean, prin ceea ce face, promovând cât se poate de mult acest eveniment inedit.

Și anul acesta avem două tipuri de expoziții: expoziții de artă contemporană și expoziții de icoane și pristolnice, care pot fi găsite în diverse locații. Anul acesta artiștii plastici expun în douăsprezece locații din Greblești, care de care mai frumoase. A fost întocmită și o hartă a acestor locații prin grija doamnei Ana Maria Pană-secretarul Primăriei Câineni, pentru a ne facilita găsirea gazdelor noastre. Nu pot să nu remarc faptul că, pentru a doua oară, Excelenta Sa ambasadorul Regatului  Belgiei în România, domnul Jean Cornet d´Elzius, căruia îi mulțumim, este alături de noi, apreciază și promovează acest proiect. Le adresez mulțumiri gazdelor evenimentului nostru: Adela Frîntu (gazdă pentru a doua oară,  la Mitu Nuțî, Vasile Sarcă, artist plastic care are o casă minunată pe care ne-a deschis-o anul acesta pentru prima oară, pentru a-i vedea lucrările expuse. Pe Calea Lungă o avem pe Lili Rebegel, care a venit acasă din America, de la Michigan, Casa Daneș, Milica și Gheorghe Rebegel, Școala din Greblești…Îi mulțumim lui George Frântu pentru că ne-a pus la dispoziție localul Obștei, o încântare pentru artiști și pentru expoziția pe care o găzduiește. Artistul plastic sibian  Sorin Han expune lucrări la fosta Grădiniță (Grădinița Veche). Mulțumim familiei preotului Daniil Negoescu (unde expune artista Gina Baranovschi), iar la bisericuța mică din sat, expune familia Filigean. De asemenea, în clădirea Căminului Cultural sunt expuse lucrările prietenului nostru, artistul plastic  Gheorghe Dican. Alese mulțumiri domnului Emil Stanciu, Vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prezent astăzi în sală.Nu în ultimul rând aș vrea să le mulțumesc sponsorilor noștri: Boromir, Euro Casa, Milica și Gheorghe Rebegel” – a mai adăugat Carmen Hopârtean, pregătindu-se să dea cuvântul celorlalți participanți.

Evenimentul cultural la care am participat a fost unulcomplex. În cadrul acestuia au fost desfășurate activități culturale diverse care, prin tematica abordată, au îmbinat viziuni vechi și noi asupra arhitecturii satului românesc, au  evidențiat necesitatea implicării societății noastre, prin reprezentanții săi responsabili, în conservarea patrimoniului cultural material și imaterial de care se bucură satul românesc, în general și cel loviștean, în particular. (Ion Talpoș)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.