Vexler nu se lasă. Orgoliile mai presus de comemorarea victimelor holocaustului și disticțiile oferite de statul român. Președintele României: ,,Aruncăm vina pentru neîmpliniri personale către ceilalți. Să încurajăm toleranța și discursul incluziv“

Comemorare a Victimelor Holocaustului organizată joi, 9 octombrie a.c., a fost transformată de deputatul Silviu Vexler într-un atac la adresa lui Nicușor Dan, președintele României, care a participat la eveniment.  Vexler l-a apostrofat public pe președinte pentru opoziția sa față de legea inițiată de el care atacă  inclusiv istoria anticomunistă din România, invocând antisemitismul și extremismul, stabilind ani de pușcărie pentru persoanele care vorbesc/publică materiale despre eroii anticomuniști. Asta după ce a declarat, în iulie 2025,  că returnează distincția pe care a primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit.  Pentru  deputatul minorității evreiești sunt mai importante orgoliile decât comemorarea holocaustului sau distincțiile oferite de statului român.  

Atac la Președinte

•  „Declarațiile dumneavoastră au avut un efect negativ, au fost percepute ca o încurajare pentru antisemiți. Nu pot să nu mă întreb dacă un supraviețuitor al Holocaustului ar sta în fața noastră, dacă ar putea cineva să se uite în ochii lui și să îi spună că au existat legionari și naziști buni, legionari și naziști răi. Nu cred”, i-a spus Vexler președintelui,  sub privirile oficialităților și ale comunității evreiești.

Replica președintelui: memorie și toleranță

În discursul său, Nicușor Dan a evitat să polemizeze direct cu Vexler.  „Comemorăm azi un eveniment tragic din istoria noastră în care foarte mulți oameni au murit pentru simplul motiv că aveau o altă apartenență etnică. (…) Avem obligația să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, xenofob, care incită la ură. Într-un moment în care vedem tensiuni tot mai mari, în care aruncăm vina pentru neîmpliniri personale către ceilalți, avem obligația să păstrăm în memorie acest eveniment tragic. (…) Avem obligația ca în manifestările noastre publice să încurajăm toleranța și discursul incluziv în această perioadă în care  forțe ostile democrației încearcă să exploateze tensiunile sociale, culturale, etnice din societatea noastră ”, a spus șeful statului.

Reamintim că Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale la 10 iulie 2025, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. La  Curtea Constituțională a României au contestat proiectul de lege inițiat de Silviu Vexler  și  parlamentarii AUR, POT și SOS, dar CCR a respins la 10 iulie a.c., aceste contestații. Președintele a mers mai departe și a retrimis legea Vexler în Parlament pentru completări și modificări.

• ,,Dacă ne uităm la conținutul legii, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare. În Făgăraș există o asociație. care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din mișcarea legionară. Această asociație are sau nu caracter legionar, pentru că legea nu ne spune. Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a declarat public președintele Nicușor Dan.

Mare a fost supărarea inițiatorului încât, la modul declarativ, a returnat distincția pe care a primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit.

• ,, Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin“ a declarat Vexler.

Reamintim că legea Vexler a  trecut tacit prin Senat, (78 de voturi pentru, 15 împotrivă și 25 de abțineri) chiar dacă nu a avut avizul comisiilor, iar la Camera Deputaților, decizională, s-au opus doar 99 de persoane, de la AUR, SOS și POT. Ceilalți 199, de la PSD (83), PNL (45), UDMR (20) și USR (36) și-au dat mâna și au votat ,,pentru“.

Cum afectează Legea Vexler istoria anticomunistă

Președintele României, Nicușor Dan, nu poate promulga Legea Vexler.  Făgărășeanul Nicușor Dan  trebuie să se gândească la locurile în care a crescut și s-a educat. A învățat la Liceul Radu Negru din Făgăraș, acolo unde elevii generațiilor 48 au format Frățiile de Cruce. Chiar și cei din neamul lui, DAN, au fost instruiți astfel. Cu siguranță știe ce a însemnat   legionarii în Țara Făgărașului și Rezistența Anticomunistă. Regimul comunist a mutilat mii de familii de făgărășeni, a ucis elitele Țării Făgărașului. Nu poate trece cu vederea aceste orori, ascultând de Vexler și astfel să șteargă din istorie teroarea și suferința provocată de regimul comunist. Renumiții dascăli de la Liceul Radu Negru precum   prof. Literat, prof. Novac, Urs, Comșulea, etc., elevii premianți, șefii de promoții, studenții precum  Horia Sima, Ion Gavrilă Ogoranu, Ioan Glăjar, Remus Sofonea, Ioan Chiujdea, Marcel Cornea, Victor Roșca, Ioan Roșca, Virgil Radeș, Nicolae Mazilu, Ioan Mogoș, Ioan Novac, Gheorghe Toader, Mihai Maga și lista continuă cu mii de nume, toți au fost uciși sau întemnițați în lagăre și închisori,  iar familiile lor persecutate și încarcerate. Liste continuă cu alte mii de nume. Trebuie să le respectăm memoria.

Interviu cu președintele: ,,Memoria eroilor noștri va fi respectată“

Președintele Nicușor Dan a confirmat acest lucru și în interviul acordat jurnalistei Lucia BAKI, la Mănăstirea Brâncoveanu, cu ocazia hramului lăcașului de cult, 15 august 2025, la care a participat împreună cu familia.  

Reporter: Lângă mănăstire, chiar la intrare în curte, se află monumentul  luptătorilor din Munții Făgărașului, partizanii, și susținătorii lor, cei din Țara Făgărașului pe spatele cărora s-a clădit societatea comunistă, ani grei de închisoare. Legea Vexler,  veți continua pe această linie? Ați retrimis-o în Parlament? Deci veți apăra istoria locală?

Președintele României:  Nu trebuie să le punem așa, o alăturare de context nefericită, una- i una, alta- i alta. În primul rând trebuie să fim mândri de rezistența anticomunistă din zona asta și în al doilea rând este  evident că trebuie să combatem toate manifestările xenofobe, antisemite, aici suntem, cred că suntem cu toții de acord, numai că instrumentul prin care trebuie să facem asta trebuie să fie foarte echilibrat, să nu dea naștere la abuzuri, pentru că noi avem deja o societate care este fragmentată și nu trebuie să mărim și mai mult tensiunea, dimpotrivă  trebuie să avem un dialog. E vorba de o lege cu intenții bune, de a sancționa manifestări xenofobe. Numai că modul în care a fost dată este neclar și poate să dea naștere la abuzuri. Atunci o să cer Parlamentului să corecteze.

Reporter: Deci veți continua și veți apăra memoria eroilor făgărășeni,  istoria lor nu va fi ștearsă?

Președintele României: Nu se pune problema, memoria eroilor noștri va fi respectată.

Românii și deopotrivă cei aflați vremelnic în funcții înalte în statul român  nu trebuie să uite sau să arunce la lada de gunoi a istoriei nimic din trecutul României.   Aduc în fața lor și a celor care au susținut Legea Vexler cu încălcarea Constituției imaginea satului Mândra în anul 1951. Dacă pe Vexler nu-l atinge suferința neamului românesc,   pe compatrioții noștri care se numesc români ar trebui.

Teroarea din comuna Mândra

Satul Mândra a avut cel mai mult de suferit în timpul prigoanei comuniste, Securitatea urmărind familiile înrudite cu Horia  Sima. Singura vină a tuturor mândrenilor care purtau acest nume a fost faptul că Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, s-a născut aici. Persecuţii, suferinţă, arestări, ani de temniţă, deportări au dus în spate toţi cei care se înrudeau sau au avut vreo legătură cu legionarul Horia Sima. O prigoană similară se conturază în prezent prin paragrafele de lege inițiată de Silviu Vexler. Într-o noapte din martie 1951 au fost arestaţi majoritatea dintre ei. La început vârstnicii, iar mai apoi pe fiii, verii, fiicele şi soţii și soțiile lor. Beciul securităţii din Făgăraş  a devenit neîncăpător în acea noapte, după care au fost duşi cu duba neagră care încotro. Nu s-a ţinut cont că Ioan I. Zară, născut în 1920 în Mândra, a luptat în cel de-al doilea război mondial, că este veteran de război decorat. Dar era şi legionar. Pe soţia lui, Maria, născută DAN, în 7 decembrie 1924, în Mândra, au arestat-o în noaptea de 3/4 martie 1951. Alături de ea pe alte 11 persoane din neamul Sima. Au fost duşi toţi în beciul casei avocatului Giurca, transformată în sediul Securităţii după confiscare. Acolo mai erau arestaţi profesorii Urs şi Literat de la Liceul Radu Negru. După câteva ore au fost urcaţi în dubă şi duşi la Securitatea din Sibiu. Au fost băgaţi într-o celulă întunecoasă de la subsol: Ioan Sima de 70 de ani şi fraţii lui Alexandru, Ion şi Ilie şi vărul lor Ion. În altă celulă au fost puse femeile Sima: mama Reveca Sima de 65 de ani, Silvia Socaciu,  Elisabeta Dan, Sofia Taflan, Elisabeta Ramba, mătuşa lui Horia Sima, Maria Zară, fostă Sima. Reveica Sima era născută în Mândra în 1887 şi era mătuşa lui Horia Sima. A fost încarcerată, avea 65 de ani, timp de 24 de luni, condamnată de Tribunalul Sibiu, dosar 332/31 iulie 1951, şi eliberată la 10 august 1953.

•      ,,N-a fost niciun proces în care să ne condamne pentru că nu ne puteau acuza. Am îndurat foame şi bătaie. Primeam doar terci şi nişte ciorbe slabe din copite de cal. Nu aveam voie să deţinem nimic şi nici să ne uităm pe geam. Voiau să ştie dacă eram legionari şi dacă ţinem legătura cu Horia Sima. Am stat la închisoarea din Sibiu toţi 11  până în octombrie 1951 când ne-au dus  în lagărul de triere de la Bucureşti.   După două săptămâni ne-au separat. Pe mine şi pe Silvia Socaciu ne-au trimis la Canal, la Saligni. Pe bătrâne şi pe tata i-au dus la Ocnele Mari. Pe ceilalţi i-au trimis la Poarta Albă, pe şantier. Am lucrat şi am făcut gropi pentru pomi, am scos pământ din canal mai bine de un an. Stam în nişte bărăci de unde ne duceau încolonate la muncă. Când era frig ne dezbrăcau şi ne duceau în şanţuri. Aici le-am întâlnit pe Elena, soţia lui Zelea Codreanu, şi pe soţia lui Moţa, erau cumnate.   Mai era în lagăr şi amanta regelui Mihai, Doli Stereopol, o tânără frumoasă. După un an m-au trimis la închisoarea Târgşor. Le-au adus la Târgşor  şi pe mătuşile mele, bătrâne. Lucram la un atelier  de croitorie, coseam costume câte 12 ore pe zi. Nu ni se permitea nimic, nu ne odihneam deloc, nu eram hrănite, sufeream de frig. Noaptea se da alarma de multe ori când veneau gardienii şi strigau: Drepţi!  Nu era infirmerie. Într-o noapte mi s-a făcut rău de la inimă. De obicei dacă ajungeai la infirmerie nu te mai întorceai. Te duceau direct la cimitir care era lângă închisoare. Ne făceau foarte des percheziţii, mai ales duminica. Gardienii erau nişte câini. Am ajuns deseori şi în carceră. Era o încăpere mică atât cât un stat de om. Nu vă puteţi imagina câtă suferinţă a fost. Doar pentru că eram Sima. La Târgşor am stat un an şi jumătate. De aici m-au trimis la Buhuşi cu domiciliul forţat. Mă gândeam la copilul meu rămas acasă de numai 3 ani şi jumătate” s-a destăinuit Maria Sima jurnalistei Lucia BAKI,  în anul 2003.

Ion Sima a fost văr cu Horia Sima şi a fost arestat şi încarcerat doi ani. Reveca Sima a fost soţia lui Ion Sima şi a fost arestată timp de doi ani. Ilie Sima a fost fiul lui Ion, a stat la Canal doi ani. Alexandru Sima  a fost tot fiul lui Ion, a fost închis 2 ani. Ion Sima, fiul lui Ion, n-a fost arestat. Elisabeta Zară a fost fiica lui Ion, a fost anchetată şi persecutată. Maria Zară, tot fiică a  lui Ion, a fost arestată. Veroana Socaciu, altă fiică a lui Ion, a scăpat de arestare pentru că nu mai avea numele Sima. Ilie Zară, soţul Elisabetei, fiica lui Ion Sima, a fost închis timp de 4 ani. Ilie Zară a fost legionar, şef de cuib încă din 1938,  a fost închis, în 1941, la Aiud timp de 2 ani pentru că a fost legionar.  Fraţii Vasile Sima şi Ion Sima, nepoţi de-ai lui Horia, au fost închişi şi ei. Ion a avut domiciliul forţat în Moldova, la Nechit,  timp de un an. Dan Elisabeta, verişoară cu Horia, a stat în închisori doi ani, iar fiica ei, Maria Dan, şi fiul, Nicolae, au fost persecutaţi şi pedepsiţi. Silvia Sima s-a căsătorit cu Ion Roşca din Râuşor, după închisoare, şi au locuit în casa în care a stat Horia, la nr. 248. Ion Roşca, 10 ani de închisoare,  a fost frate cu Costică Roşca, încarcerat şi el 4 ani. Sofia Taflan şi Silvia Socaciu, verişoare cu Horia, au fost închise timp de cîte 2 ani. Aceeaşi soartă au avut-o Ion şi Reveca Sima, dar şi copiii lor, Ion şi Alexandru, care au fost arestaţi. Precum la Mândra, teroarea a cuprins toate satele făgărășene. Nu a contat că au fost legionari, țărăniști, liberali sau fără aparteneță la vreun partid, au fost români creștini care și-au iubit neamul și țara, iar suferințele lor au fost la aceeași intensitate în închisori, lagăre sau în beciurile securității comuniste. Eroii anticomuniști sunt comemorați anual la Sighet, Sâmbăta de Sus, Aiud, Gherla, Poarta Albă, unde au fost edificate de către supraviețuitori monumente în memoria celor care au fost uciși în Rezistența Anticomunistă. Din păcate autoritățile nu onorează aceste de evenimente.  Prin Legea Vexler, în forma inițială, nu mai avem voie să organizăm parastase, comemorări, nici măcar să mai vorbim sau să scrierm despre aceste suferințe. Este o lege care  îi condamnă încă odată  pe români, slujind altor puteri, de data aceasta venind din Occident și nu de la Moscova. (Lucia BAKI)