Consumul de droguri sau de alte substanțe psihoactive este cel mai mare pericol la care sunt expuși tinerii. Mai grav este că tot mai mulți elevi încep să consume droguri de la o vârstă fragedă. Cel mai tânăr consumator din județul Brașov este un copil de 11 ani. Cannabisul este în topul preferințelor adolescenților. Statisticile Agenției Naționale Antidrog ne arată că aproape 9% dintre tinerii de 16 ani au consumat cannabis ce puțin o dată în viață, iar 1 din 10 elevi a încercat, măcar o dată, o substanță interzisă, potrivit DIICOT. Chiar și cu această statistică sumbră, numărul centrelor destinate tinerilor consumatori de droguri sunt insuficiente la nivel național. Era în discuție înființarea unei așa zise ,,Comunități Terapeutice“ la Dejani. S-a vorbit despre această investiție încă din 2008, iar discuțiile și proiectele s-au reluat și în 2010, 2012 și chiar 2016, fiind inclusă și în planul de investiții al Guvernului prevăzut pentru perioada 2015-2018. Era vorba despre un Centru destinat reabilitării persoanelor consumatoare de droguri de mare risc (injectabile) care să fie amenajat în clădirea fostei garnizoane militare de la Dejani, la poalele Munților Făgăraș. Dacă pentru acest obiectiv, în 2010 era vorba despre un proiect Phare obținut de Finlanda destinat Guvernului României în valoare de 1.100.000 euro, în 2015 era vorba de o finanțare internă în valoare de 11.289.000 lei. Banii s-au cheltuit, dar de atunci clădirea stă goală, se degradează pe zi ce trece, iar niciun beneficiar nu i-a trecut pragul. Acum se vorbește din nou de înființarea unor centre (cinci bucăți) pentru tratarea adicțiilor și recuperării pacienților dependenți, proiect al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor (ANPCDDA), tot cu finanțare europeană.Unul dintre el ear fi înființat în județul Brașov.
Alt proiect, alți bani
Unul dintre cele cinci centre pe care Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor (ANPCDDA) urmează să le înfiinţeze, cu finanţare europeană, pentru furnizarea unor servicii integrate în domeniul tratării adicţiilor şi recuperării pacienţilor dependenţi ar putea fi la Brașov. În acest sens au fost atrase în proiect Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov. Pentru realizarea proiectului, oficialii ANPCDDA au organizat în perioada 20-21 octombrie două vizite de studiu la singurele centre publice post-cură pentru tratamentul adicțiilor la adulți, respectiv la copii, aflate în structura Spitalului de Psihiatrie Cronici Schitu Greci (judeţul Olt) şi Spitalului de Psihiatrie Voila – Câmpina (judeţul Prahova). La aceste vizite, Județul Brașov a fost reprezentat de o delegaţie formată din Adelina Văsioiu, director general-adjunct al Consiliului Judeţean, Bogdan Rusu, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie, dr. Isabela Frâncu, de la Centrul de Sănătate Mintală şi Prevenirea Adicțiilor Braşov, Julieta Gîrbacea, directorul general al DGASPC Braşov, şi Lucian Pascu, şef Serviciu Management Proiecte în cadrul DGASPC.
Principalele direcții vizare de proiect pentru județul Brașov sunt:
- modernizarea și extinderea infrastructurii Centrului de Sănătate Mintală și Prevenire a Adicțiilor din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov;
- înființarea unui compartiment post-cură destinat tratamentului adicțiilor în cadrul Secției de Psihiatrie Cronici Zărnești, aflată în prezent în proces de reabilitare, cu termen estimat de finalizare în iunie 2026
- dezvoltarea centrului de zi de furnizare a serviciilor pentru consumatorii de droguri – adulți și copii – în cadrul DGASPC Brașov.
„Adicţiile sunt flagelul vremurilor actuale. Avem nevoie de o mobilizare la nivelul întregii societăţi pentru a proteja şi salva vieţile celor care, poate din neştiinţă, din teribilism sau pe fondul unor probleme de viaţă cad pradă dependenţelor. Doar împreună, într-un efort al instituţiilor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii, combaterii şi tratării adicţiilor, putem construi pentru pacienţi şi familiile acestora un sistem integrat de asistență care să susțină un răspuns ferm şi tranşant faţă de aceste pericole. Recuperarea pacienţilor este posibilă, chiar dacă drumul este lung și anevoios. Centrul pe care îl vom avea în judeţul Braşov va asigura suportul profesional adecvat şi resursele corespunzătoare pentru ca pacienţii să aibă şansa la o recuperare eficientă şi apoi la o viaţă eliberată de adicţii. Din acest proiect de pionierat vor avea enorm de câștigat pe termen lung, prin dezvoltarea serviciilor de tratare a adicțiilor”, a susţinut preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
Proiectul ,,Dejani“ uitat în sertare de 15 ani
În Monitorul Oficial nr. 99 din 12 februarie 2010 a fost publicată decizia privind centrul de la Dejani, respectiv: ,,Asigurarea funcționării Comunității Terapeutice Dejani – capacitate de 30 de locuri:a) asigurarea tratamentului de menținere a abstinenței (pentru dependenți de opiacee și alcool) cu naltrexonă;b) testarea prezenței drogurilor în lichide biologice;c) servicii de terapie ocupațională (ergoterapie);d) servicii de asistență medicală medie;e) servicii de asistență medicală psihiatrică;f) asigurarea testării standardizate în vederea evaluării psihologice;g) servicii psihologice, educative, culturale, și sportive;h) servicii de asigurare a hranei;i) servicii de găzduire;j) marketing servicii de nivel 3 (activități de promovare).k) servicii de proiectare și amenajare/construcții“.
Arafat și pe lângă Agenția Antidrog
După 2 ani, a fost organizată o conferință națională a Agenției Naționale Antidrog (ANA), în zilele de 19 şi 20 octombrie 2012, în care a fost prezentat și proiectul de la Dejani. Era prima conferinţă naţională cu tema ,,Adicţia – abordare multidisciplinară, implicaţii medico-psiho-sociale“. De la pupitrul conferinței au lăudat proiectul de la Dejani dând asigurări că în câteva luni va fi funcțional șeful ANA și Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
- „Sistemul de centre terapeutice va fi extins şi la nivel teritorial. Agenţia Naţională Antidrog are două centre în pregătire în acest moment. Ele se află la Dejani, în judeţul Braşov şi la Bălani, în judeţul Harghita, iar capacitatea acestora este de 80 de locuri. Noi suntem în faza de operaţionalizare a acestora şi credem că la începutul anului viitor ele vor intra în funcţiune”. De la aceste declarații au trecut 13 ani, iar centrele invocate nu sunt funcționale.
Proiectul ANA, în 2015, se ridica la 11.289.000 lei
Deși au fost prezentate ca funcționale, totuși construirea unui Centru la Dejani și a altuia la Bălani au fost cuprinse și în planul Guvernului pentru anul 2015, pigmentat cu hotărâri de guvern care au dat frâu liber cheltuirii banilor publici.
- ,,Furnizarea de servicii de asistenţă consumatorilor de droguri în cadrul comunităţilor terapeutice Bălani şi Dejani, denumite în continuare CT Bălani şi CT Dejani. CT Dejani furnizează servicii tip comunitate terapeutică la capacitate de 30 de locuri. Perioada de implementare: 2015-2018 Buget: 11.289 mii lei“ se stipula în actele normative din 2015.
Și pentru a nu rămâne goală clădirea de la Dejani care aparține MAI, în 2016 s-a anunțat organizarea unui centru pentru imigranții sirieni în clădirea de la Dejani, dar și această utilitate a fost uitată.
Proiectul Phare cu Finlanda, 1,1 milioane de euro
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) lansase în 2010 un proiect de înfrăţire instituţională între România şi Finlanda, finanţat de Uniunea Europeană şi care avea ca obiectiv, după finalizarea strategiei proiectului, construirea unui centru rezidenţial pentru foştii dependenţi de heroină injectabilă, într-o localitate din judeţul Braşov. Era vorba despre Dejani. Proiectul ,,Consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri din România” se desfăşura timp de 12 luni şi presupunea realizarea unei strategii pentru reinserţia socială a consumatorilor de droguri. Centrul rezidenţial, despre care se spunea că se va construi în localitatea Dejani din judeţul Braşov, se adresa numai foştilor toxicomani de heroină injectabilă şi avea ca obiectiv reintregrarea socială a acestora, şi nu tratamentul medicamentos de substituţie. Așa cum se vehicula atunci Centrul ar avea o capacitate de 60 de locuri, 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi, iar serviciile vor fi asigurate beneficiarilor în mod gratuit, beneficiarii putând sta acolo de la şase luni la 2 ani. Poiectul PHARE avea sprijinul şi asistenţa tehnică prin Centrul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bunăstare şi Sănătate din Finlanda și făcea parte din Strategia Europeană pe Droguri 2005-2012. Contractul a avut o finanţare de 1.100.000 de euro, din care 800.000 de euro erau alocați de Uniunea Europeană, iar restul de 300.000 euro era partea Guvernului României. Banii au fost cheltuiți, iar Comunitatea terapeutică Dejani a rămas doar pe hârtie. Clădirea de la poalele Munților Făgăraș este goală, pradă degradării și n-a adăpostit niciodată persoane dependente de stupefiante. Acest eșec al Guvernului României sub pavăza căruia Agenţia Naţională Antidrog (ANA) s-a angajat în acest proiect nu a fost luat la puricat de nimeni, nu există niciun responsabil, iar Agenția Națională Antidrog nu oferă explicații. (Lucia BAKI)
