Am vorbit despre implicarea tinerilor masoni români în Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859 și rolul acestor fruntași politici care au aderat la masonerie în crearea României moderne. Trebuie însă știut faptul că Marea Unire de la 1918 nu s-a putut realiza fără culisele masoneriei. Regina Maria și relațiile ei pe plan internațional au avut un mare rol în realizarea acestui deziderat unic în istoria românilor. Alexandru Vaida Voevod a fost unul dintre artizanii care au pus o cărămidă puternică la realizarea României Mari.
În vâltoarea luptelor naționale
,,1907, Budapesta, Contele Apponyi, ministrul Instrucției Publice în guvernul maghiar, dă un pachet de legi ale educației ale căror efect, în spațiul ardelean,, ar fi fost o maghiarizare a claselor primare. Tânărul deputat Alexandru Vaida Voevod, ales în Cameră numai cu un an înainte, s-a ridicat împotriva actului lui Apponyi, pe care <<l-a combătut nu numai din punctul de vedere național, ci și democratic și social, fiindcă ele nu urmăreau ridicarea nivelului cultural, ci frustrarea cetățenilor nemaghiari de posibilitatea de a putea prin ridicarea lor culturală, să poată beneficia în concurența liberă pentru existență, de aceeași posibilitate ca fiii claselor privilegiate orășenești>>, așa cum nota Vaida Voevod în <<Memorii>>. Până în 1918, cât a fost membru al legislativului de la Budapesta, în grupul român, Vaida Voevod s-a opus tuturor inițiativelor care lezau interesele transilvănenilor și a militat pentru o democratizare a politicii imperiului”. De pildă, în acest context, a militat pentru adoptarea unei legi electorale de care să beneficieze și cetățenii <<dezmoșteniți și scoși din cadrele constituționale ale vieții statale>>, precum și femeile”. (Historia)
Anul 1918
Acțiunile lui Alexandru Vaida Voevod se vor înscrie pe același făgaș și în momentul 1918. ,,Postura sa în parlamentul maghiar i-a facilitat un rol însemnat în timpul mișcărilor naționale din anul 1918. De pildă, pe 12 octombrie 1918, , când Comitetul Executiv al PNR (N.R: Partidul Național Român), reunit la Oradea, a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria să-și aleagă <<așezarea ei printre națiunile libere>>, Alexandru Vaida Voevod a fost cel desemnat să citească această rezoluție în Parlament” (Historia)
Rezoluția citită de Alexandru Vaida Voevod
,,La 18 octombrie 1918, fiind în alegerile din 1910, datorită metodelor puse în practică de contele Ștefan Tisza, reduși la 3 deputați români, iar slovacii la unul singur, sârbii și socialiștii neavând niciun singur reprezentant, mi-a revenit mie sarcina onorifică a datoriei de a expune în plenul ședinței Camerei, hotărârea partidului național român, în cadrul unui discurs, că refuzăm de a recunoaște dreptul organelor oficiale ale Ungariei și ale Monarhiei Habsburgice, de a reprezenta , la conferința de pace, interesele popoarelor acelui stat, în virtutea punctelor Wilson-iene” (N.R- cele 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson, în care se regăsea dreptul popoarelor la autodeterminare)
Tratativele de pace de la Paris
Stelian Nistor- Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România- a vorbit despre implicarea masonilor, nu a masoneriei ca organizație, în împlinirea Unirii de la 1918. ,,În opinia Suveranului Mare Comandor al RSAA din România, jertfa ostașilor români, la care se adaugă izbânda diplomatică a Reginei Maria și acțiunile francmasonului Alexandru Vaida Voevod au adus țării noastre ceea ce numim, fără ghilimele, Întregirea Neamului sau Marea Unire. Nu Francmasoneria a creat, singură, actul istoric care ne definește ca țară și ca spațiu istoric, ci a lucrat, a <<construit>>, cum spun masonii, alături de celelalte puteri ale țării, în frunte cu <<țăranul ostaș>> și cu o regină, teoretic, <<străină>>, dar <<mai>> româncă decât mulți compatrioți. Alexandru Vaida Voevod, unul dintre liderii Partidului Român Național din Transilvania, și-a început cariera politică în sprijinul ardelenilor, culmea, lucrând în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand. Participant la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 a devenit, ulterior, cel de-al 28-lea premier român, în timp ce Iuliu Maniu și-a păstrat poziția de președinte al Consiliului Dirigent. A fost delegat de autoritățile române, în locul mai puțin eficientului Ionel Brătianu, să gestioneze tratativele de pace de la Paris” .
Alexandru Vaida Voevod și Masoneria
Stelian Nistor spune: ,,Printr-un raționament inteligent, el (N.R: Alexandru Vaida Voevod) a izbutit să fie primit extrem de rapid într-o Lojă din Franța, care se numea <<Ernest Renan>> și astfel a activat una dintre pârghiile specifice organizaționale ale Masoneriei și anume ajutorarea între frați. Astfel, acțiunea lui Alexandru Vaida Voevod a venit în complementaritate cu senzaționala reușită de diplomație de culise a Reginei Maria”. Este cunoscut faptul că în timpul tratativelor de pace de la Paris majoritatea delegaților erau francmasoni. Alexandru Vaida Voevod precizează că, în urma unei consultări pe care a avut-o cu Brătianu, a depus cererea de intrare în Loja pariziană. Acest aspect este precizat în ,,Memorii”. Carnetul de mason al lui Alexandru Vaida Voevod se regăsește la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei. Dan Amedeo Lăzărescu, om politic și francmason, preciza: ,,Între decembrie 1919 și martie 1920, s-a aflat în fruntea guvernului României, calitate în care, după întoarcerea în țară a lui Ionel Brătianu, a condus delegația țării noastre la Conferința de Pace de la Paris. A fost ministru de Interne, în guvernele formate de Partidul Național Țărănesc și apoi din nou prim ministru. În martie 1945, a fost arestat, iar apoi deținut cu domiciliul forțat până la sfârșitul vieții”.
Inițiat în Francmasonerie
,,Înainte, însă, de a participa la Conferința de Pace, Vaida Voevod a fost audiat la 7 iulie 1919, în vederea inițierii sale, care a avut loc la 4 august. Ulterior, în calitatea recunoscută de membru al Marelui Orient al Franței, a avut ocazia să trateze cu Georges Clemenceau și cu Lloyd George, liderii Antantei, despre care s-a spus că au făcut, de asemenea, parte din Francmasonerie. În lucrarea ,,Acțiunea diplomatică a României”, istoricul V.V. Tilea scria, prin 1925 că Alexandru Vaida Voevod ,,a știut să construiască pretențiilor noastre o bază armonizată cu interesele Aliaților, izbutind să câștige României, în scurt timp, locul și rolul cel mai important între statele Europei Centrale și Orientale”. ,,Trebuie subliniată abilitatea cu care Alexandru Vaida Voevod a speculat, efectiv, posibilitatea de a utiliza anumite pârghii organizaționale ale Masoneriei. Francmasoneria este o organizație universală. Acest lucru i-a adus și neajunsuri, pentru că a intrat în coliziune cu alte organizații universale, religioase sau laice și, în decursul timpului, balanța a înclinat dintr-o parte în alta” explică Stelian Nistor. (Ștefan BOTORAN)
