Ion Talpoș: ,,Tradițiile nu se vor pierde în Țara Loviștei. Obiceiul colindeților de la Titești, păstrat cu sfințenie de sute de ani“

La sfârșitul anului 2025, am participat la un eveniment cultural tradițional, în comuna Titești-Vâlcea: împărțirea colindeților.  Am afirmat ulterior, într-o postare făcută pe o rețea de socializare, că  tradițiile locale nu se vor pierde în Țara Loviștei, referindu-mă și la acest obicei al colindeților, păstrat cu sfințenie în Titești, de sute de ani. Un obicei în cadrul căruia sătenii le împart mici ”bunătăți” copiilor adunați în dimineața zilei de 24 decembrie, în fața Primăriei din localitate. Un eveniment la care au fost prezenți și colindătorii satului, încântându-ne cu câteva colinde străvechi, interpretate ca pe vremea părinților și bunicilor noștri.

 Ion TALPOȘ 

Spuneam în postarea mea, că nu a trecut neobservat nici banner-ul amplasat în fața Primăriei, la loc vizibil, pentru a ne aduce aminte că la începutul anului 2026, satul Titești va sărbători cinci sute de ani de la prima sa atestare documentară, făcută printr-un hrisov domnesc emis în anul 1526.

Iată, am pășit acum  în anul 2026! Un an pe care ni-l dorim cu toții să fie unul mai bun, mai rodnic, mai bogat în evenimente demne de menționat, așa cum este evenimentul cultural-istoric la care fac referire, în continuare. O jumătate de mileniu de la prima atestare documentară a satului Titești, devenit reședință de comună, nu este un eveniment care să treacă neobservat! O șansă pe care generația noastră o are o dată în viață! O șansă pe care autoritățile locale, sprijinite de ”oamenii de bine” ai satului, o vor fructifica în 10 ianuarie 2026, printr-o serie de manifestări cu caracter cultural-artistic.

Reprezentanții Primăriei Titești au  făcut anunțuri publice legate de marcarea evenimentului respectiv. Au trimis invitații  de participare mai multor instituții culturale vâlcene și unor personalități marcante ale vieții culturale, care, prin lucrările lor publicate de-a lungul anilor, au demonstrat că sunt interesați de cunoașterea și promovarea istoriei acestei comune.

Deși sunt plecat din satul meu natal de multă vreme, pe parcursul anilor am avut o colaborare bună atât cu reprezentanții administrației publice locale, cât  și cu o parte dintre  sătenii cu ”simțire lovișteană”, de aici. I-aș menționa, fără să minimizez aportul celorlalți făcut pentru păstrarea identității satului Titești, pe Constanța Ștefan, Președintele Asociației Agricole Țara Loviștei/membru al Asociației Culturale „Plai Loviștean” și pe profesorul/istoricul Mihail Călinoiu, păstrător al unei arhive personale importante privind istoria satului, fiind și custode al Muzeului Satului Loviștean. Din acest motiv ne-am dat mâna cu toții, tipărind o carte prin care evidențiem unele momente istorice importante care au marcat evoluția satului Titești în ultimele cinci secole de existență, atestată documentar.

Cartea la care fac referire („Titești-Vâlcea. 500 de ani de la prima atestare documentară”) a apărut la sfârșitul anului 2025 la Editura Agaton din Făgăraș, sub semnătura autorilor Ion Talpoș / Mihail Călinoiu. Discuțiile pe tema întocmirii unui material care să marcheze momentul aniversar al satului Titești sărbătorit în luna ianuarie a acestui an, s-au înfiripat destul de târziu între noi, abia spre sfârșitul anului recent încheiat.

Având publicată lucrarea Titești-Vâlcea. File de monografie apărută sub semnătura mea în anul 2021, la Editura Agaton din Făgăraș, am considerat că este oportun să revenim  acum, în noua  carte editată, la câteva capitole din lucrarea amintită, capitole care oglindesc, prin conținut, momente de bază din evoluția satului Titești. Ne referim, în deosebi, la menționarea unor dovezi găsite pe raza comunei Titești și în împrejurimi, legate de localizarea bătăliei de la Posada din anul 1330, purtată între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou și voievodul Basarab I, localizare considerată incertă de către unii specialiști sau contestată și astăzi, de unii istorici. Ne referim, de asemenea, la unele îndeletniciri de bază ale sătenilor, cum ar fi oieritul, activitate desfășurată în armonie cu îndeletnicirile păstorilor din regiunile geografice învecinate, transhumanța reprezentând liantul de legătură în preluarea și conservarea obiceiurile și tradițiile culturale de pe întinse zone geografice ale țării. Nu ne-am propus ca această lucrare legată de istoria comunei Titești să fie  un material amplu, de tip monografie, având în vedere, pe de-o parte, complexitatea editării unei asemenea lucrări iar pe de altă parte, știind că au făcut-o alți înaintași de-ai noștri. Și ne referim la Monografia Comunei Titești, lucrarea învățătorului Florea Vlădescu (Editura Conphis, Rm. Vâlcea, 2003).

Editând cartea aceasta, nu ne-am dorit să rescriem parțial monografia comunei Titești, chiar dacă subiectul acesta, fiind vast, ar putea fi reluat oricând, prin adăugarea de noi documente și referiri la bogata zestre materială și spirituală a satului. Nădăjduim doar că eforturile făcute pentru editarea acestei cărți puse la înde âna organizatorilor evenimentului festiv din 10 ianuarie 2026, vor fi apreciate de cei care, ostenindu-se să o parcurgă, vor realiza că acest material aduce câteva contribuții noi la cunoașterea istoriei locale a satului / comunei Titești.