Ziua Stejarului de la Mercheaşa, sărbătoare ajunsă la a patra ediţie, va fi marcată în acest an printr-un eveniment unic. Pe păşunea de lângă sat, unde creşte unul dintre cei mai bătrâni stejari din România, va avea loc duminică, 6 octombrie a.c., un concert de muzică clasică în aer liber, susţinut de Extravaganza Quartet. „Între orele 14.00 şi 16.00, pe păşunea de lângă sat, la aproximativ 100 de metri distanţă de stejar, va avea loc un concert susţinut de Extravaganza Quartet. Vor fi trei viori şi o violă. În deschiderea concertului va fi un recital de muzică de cor. Dacă va ploua, concertul se va desfăşura în biserica fortificată din sat”, a spus Cătălin Cantor, preşedintele Asociaţiei Carpaterra care organizează evenimentul. Pe lângă concertul de muzică clasică de pe pajişte, Ziua Stejarului de la Mercheaşa va aduce şi alte premiere. Va avea loc deschiderea bisericii fortificate din localitate, după 15 ani, pentru a fi vizitată. Festivalul Stejarului începe la ora 10.00 cu atelierele destinate copiilor în care se vor confecţiona tablouri tridimensionale, vor fi studiate plante la microscop. În program mai sunt unclose o demonstraţie de sculptură în lemn şi proiecţia filmului „Parcurile Americane“, realizat de braşoveanul Dan Dinu, în colaborare cu Cosmin Dumitrache.
Gorunul de 900 de ani
Stejarul din Mercheaşa are o înălţime de peste 21 de metri şi o circumferinţă a trunchiului de 9,3 metri, măsurat la nivelul pieptului. E nevoie cam de şase persoane ca să fie înconjurat cu braţele. A fost descoperit în 2010 de doi copii din Rupea, Dana şi Sebastian Pelei, fiii pădurarului, care au şi câştigat atunci concursul „Cine găseşte cel mai mare stejar“, organizat de Fundaţia „Mihai Eminescu Trust“, a prinţului Charles. De atunci, „Bătrînul Carpaţilor“, cum a fost botezat gorunul secular, a devenit vedeta satului. Stejarul face parte dintr-o pădure de arbori seculari, din care vreo cinci au şi ei vârste impresionante, de peste 500 de ani. Impozantul stejar domină peisajul, fiind singurul copac de pe deal. Asociaţia Carpaterra împreună cu Institutul de Cercetare Agricolă şi Silvică (ICAS) Braşov au evaluat vârsta stejarului, după o metodă stabilită de cercetătorii englezi, care au măsurat timp de 300 de ani un stejar într-o zonă din Anglia şi au observat că acesta creştea mai mult de un metru într-o sută de ani. În jurul stejarului, la o distanţă de 150 de metri, s-a construit un gard pentru a fi protejat, iar cei care vin cu maşina trebuie să-şi parcheze autoturismul la o distanţă de 400 de metri de stejar. Traseul până la stejarul secular de la Mercheaşa a fost marcat şi poate fi străbătut cu piciorul în sezoanele calde, dar şi cu schiurile atunci când este zăpadă. Asociaţia Carpaterra, custode al ariei protejate Racoş, a pus şi câteva panouri informative, care le pot da turiştilor o idee despre ceea ce văd şi valoarea obiectivelor turistice din zonă. Traseul, care este marcat cu cruce galbenă, şi face legătura între Coloanele de Bazalt de la Racoş şi Stejarul de la Mercheaşa poate fi parcurs în aproximativ trei ore. Pe drum, turiştii vor mai putea vedea fântâna sărată, de unde localnicii se aprovizionează cu apă pentru murături.
