Colectarea selectivă a deșeurilor pe frații umede și uscate este impusă prin norme europene, iar neîndeplinirea măsurilor înseamnă penalități pentru autoritățile publice. Făgărașul este unul dintre orașele mereu sancționate, iar contribuabilii plătesc și această neregulă. Dar plătesc și incompetența autorităților locale care vin cu proiecte năstrușnice și greu de implementat. Iar pentru eșec nu este nimeni răspunzător.
Cu pungile de gunoi în cui
În urmă cu ceva vreme, prin 2021, se lăuda primarul PSD al Făgărașului cu un proiect pilot, care ar fi avut un succes răsunător pe aiurea, prin lume. Atârnarea pungilor de gunoi selectat, pe rasteluri. A fost o propagandă plătită scump, tot din banii făgărășenilor, pentru a convinge cetățenii să-și atârne gunoaiele în cui. O gașcă de indivizi au poposit în cartierul Câmpului, cel vizat de proiect, să laude atârnarea pungilor cu gunoi din cui, la vedere, în plină stradă. S-au chetuit bani publici pe confecționarea rastelurilor, pe achiziționarea cip-urilor care îi depistau pe localnicii care nu le atârnau, au stabilit amenzi, s-au cumpărat pungi de diferite culori, s-au eliminat tomberoanele. Multă treabă pentru primar&Co. Locatarii din Câmpului, unii dintre ei, s-au conformat și și-au pus la vedere gunoaiele, iar alții credeau că rastelurile sunt suporți pentru ghivece de flori. Primii care au dat atacul nu au fost gunoierii de la Salco sau oamenii primarului ci câinii comunitari flămânzi și mulți. Au împrăștiat gunoaiele în toată zona, transformând cartierul într-o groapă de gunoi. Câți bani publici s-au cheltuit pentru proiectul pilot al gunoaielor spânzurate în cui? A refuzat primarul PSD să spună făgărășenilor. A refuzat să-și asume și eșecul proiectului.
Cine a fost cu ideea atârnării gunoiului în cui
Mulţi făgărăşeni s-au întrebat cine a fost cu ideea atârnării gunoaielor în cuie, acţiune care a atras ironizarea municipiului la nivel naţional. Era vorba despre o comisie formată de primar, care a întocmit ,,Regulamentul privind gestiunea deşeurilor în Făgăraş” în care era inclus şi proiectul pilot privind atârnarea sacilor de gunoi în rasteluri. Din această comisie au făcut parte următorii angajaţi ai Primăriei Făgăraş, Poliţie Locală, Salco şi CL Făgăraş:
- Hârţoagă Ioana- preşedinte
- Bobeş Andreea
- Beleaua Monica
- Streza Sansebeş Adina
- Tătar Daniel
- Petri Lucian- director Poliţia Locală Făgăraş
- Ciora Ioan Vasile- Salco
- Ovidiu Popa- consilier local- preşedinte al Comisiei de urbanism
Atârnarea gunoaielor în cui de locatarii din cartierul Câmpului Nou şi de pe strada Câmpului Vechi a însemnat 1011 apartamente distribuite pe 63 scări şi la 106 case particulare. A fost emisă HCL 176 din 30 iunie 2021 care aproba acest proiect, iar la art. 2, se stipula ca perioadă de implementare 01.06.2021-30.09.2021. Nici primăria şi nici Salco n-au prezentat concluziile acestui proiect pilot prin care și-au bătut joc de banii făgărășenilor.
Eco-insule, alt proiect pentru gunoaie
N-a trecut mult după eșecul gunoaielor atârnate pe rastel și Primăria Făgăraș a venit cu alt proiect. În 2022, primarul PSD cerea consilierilor locali să aprobe proiectul privind construirea de eco-insule digitalizate. 18 consilieri locali din 19 au aprobat fără comentarii proiectul prin HCL nr. 301/2022. Managerul de proiect era Ciprian Țețiu, directorul de la fosta societate Ecoterm, numit de primar, așa cum arată documentul. Investiția era finanțată prin PNRR, dar presupunea și cheltuieli neeligibile care erau suportate de la bugetul local. Mai mult, mentenanța eco-insulelor pentru următorii 5 ani era suportată tot de la bugetul local. Dar aceste detalii nu au fost prezentate cetățenilor de către primar. Contractul de finanațre nr. C3I1B0122000095 a fost semnat la 14 martie 2023 și avea valoarea de 3.689.625 lei plus TVA. În baza acestui contract se achiziționau 40 de eco-insule digitalizate, fiecare având cupe destinate pentru fracții umede și uscate (plastic, hârtie, sticlă, metal). Firma care furniza aceste insule a fost aleasă de Primăria Făgăraș și este vorba despre SC AX Perpetuum Impex SRL din Cluj Napoca. Oferta acestei firme pentru Primăria Făgăraș era de 14.000 euro plus TVA pentru fiecare insulă digitalizată, respectiv 68.873 lei plus TVA. Instalarea acestor eco-insule a fost suportată de la bugetul local. Anul trecut, primarul a solicitat firmei de la Cluj încă 17 eco-insule. Astfel a fost emisă HCL 329/28.02.2025 în baza căreia a fost încheiat un act adițional la contractul semnat în 2023, respectiv Contractul nr. 30210/28.02.2025. Valoarea stabilită era 590.000 euro, respectiv 2.902.510 lei plus TVA. Pentru o eco-insulă din seria celor 17 prevăzute în actul adițional, oferta firmei din Cluj era 49.900 lei plus TVA. Prin urmare, pe raza municipiului s-au instalat 57 de eco-insule digitalizate, toate la blocuri. Cartierele de case nu au eco-insule.
Haos la repartizarea blocurilor pe fiecare eco-insulă
Repartizarea blocurilor la aceste eco-insule a creat haos. Locatarii s-au trezit că fac slalom printre blocuri și alei pentru a ajunge cu pungile la eco-insula repartizată. Cei care locuiau lângă o eco-insulă erau obligați să folosească un astfel de dispozitiv la o distanță apreciabilă față de bloc. Un alt neajuns al proiectul este cartela cu care deschid capacul containerului. De cele mai multe ori cartela este nefuncțională și ușița containerului pe care trebuie să o ridici cu mâna rămâne blocată și nu se deschide. Astfel rămâi cu punga de gunoi, iar locatarii o lasă lângă eco-insulă. Este motivul pentru care cartierele sunt pline de gunoaie. În plus, gunoierii de la Salco golesc eco-insulele, așa cum spun locatarii, la grămadă. ,,De ce mai selectăm gunoiul dacă Salco îl preia la grămadă? Este bătaie de joc față de noi. Odată ne plimbă prin cartier până la eco-insula la care avem cartela, apoi deschidem ușițele cu mâna, mizerie, apoi cartela nu funcționează, un haos total. Trebuia să lase vechile containere. Unde te uiți sunt gunoaie. În părculețe copiii noștri se joacă printre gunoaie“ spun cetățenii.
Cartela, bat-o vina!
Cartela înseamnă contract cu Salco Serv SA și plata taxei de salubritate, 26,5 lei/persoană/lună. Dacă ar fi să luăm de bună informația privind populația municipiului Făgăraș, așa cum a declarat-o primarul PSD atunci când a stabilit numărul de angajați din administrația publică locală, ar trebui să plătească taxa de salubritate peste 36.000 de persoane. Numai de la persoanele fizice, Salco Serv ar încasa lunar vreo 950.000 lei. Într-un an bugetul societății de salubritate s-ar completa cu 11.448.000 lei, vreo 2,2 milioane euro, numai de la populația municipiului. Cu un bun management pus pe investiții, municipiul ar fi unul curat. În prezent însă nu este așa. Managementul este defectuos, iar societatea de salubritate se îndreaptă spre faliment. Cetățenii municipiului așteaptă informații reale și nu unele manipulatoare așa cum le furnizează primarul&co. (Lucia BAKI)
