Asociaţia ,,GAL pentru regenerare urbană a municipiului Făgăraş” este o altă formă găsită de Primăria Făgăraş pentru a transforma bugetul local al municipiului într-o puşculiţă a intereselor, altele decât cele ale comunităţii. Din octombrie 2017 a fost înregistrată în Registrul Asociaţiilor de la Judecătoria Făgăraş prin Dosarul nr. 4180/226/9.10.2017, la sediul UAT Făgăraş din strada Republicii nr. 3. Scopul declarat al asociaţiei se referă la creşterea calităţii vieţii în teritoriul GAL-ului. ,,Asociaţia are ca scop sprijinirea zonelor marginalizate urbane, cele afectate de sărăcie şi excluziune socială de la nivelul oraşului astfel încât comunităţile din aceste zone să poată beneficia de soluţii integrate şi personalizate care să le permită depăşirea situaţiei de vulnerabilitate” a explicat atunci, în faţa CL Făgăraş, Elena Nemeş, mandatată de primar să conducă această asociaţie. Prin pixul şi priceperea aceleiaşi Elena Nemeş a fost depus un proiect pe Programul Operaţional Regional Axa 9.1, cu o valoare de 5 milioane de euro, menit să schimbe faţa cartierelor defavorizate din Făgăraş. Acest proiect a fost însă declarat neeligibil de Autoritatea Fondurilor Structurale, prin decizia nr. 76692 din 4 decembrie 2017. Asta în condiţiile în care localităţi mai mici decât Făgăraşul au reuşit să obţină finanţarea pentru proiecte similare pentru GAL-urile lor. În Ţara Făgăraşului mai funcţionează încă trei astfel de asociaţii, GAL Valea Sâmbetei, GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului şi FLAG, asociaţia păstrăvarilor, toate obţinând finanţări pentru proiectele depuse.
Încă o asociaţie pentru fonduri europene
Primăria Făgăraş mai deţine şi Asociaţia de Dezvoltare Integrată a Făgăraşului – ADIF, care este condusă de Lavinia Gheorghe, consilierul primarului. Şi parcă nu ar fi de ajuns, în această perioadă se pune pe tapet înfiinţarea altei asociaţii cu sediul tot pe Republicii nr. 3, în clădirea în care funcţionează primăria. Noua asociaţie vrea să reunescă toate UAT-urile aflate între graniţele fostului judeţ Făgăraş, de la Perşani până la Turnu Roşu. Edilul şef de la Făgăraş impune asociaţilor cooptaţi în noua asociaţie ca preşedintele să fie numit de Primăria Făgăraş pentru a avea controlul activităţii, iar pe domeniul tehnic al entităţii să fie numită Mariana Câju. Scopul declarat este tot atragerea de fonduri europene pentru proiectele ce vor fi realizate.
Primarul către consilieri: ,,Vă opuneţi fondurilor europene?“
Se face vorbire de multe proiecte europene în Primăria Făgăraş, dar majoritatea nu au fost aprobate. A fost creat un compartiment în cadrul Primăriei Făgăraş condus de Elena Nemeş care să se ocupe doar de accesarea fondurilor europene. Numai că acelaşi edil şef contractează şi servicii de consultanţă pentru întocmirea de proiecte europene. Şi nu oricum, ci cheltuind multe milioane de lei din bugetul local, sume încredinţate unor firme de apartament. Unul dintre proiectele realizate, după spusele primarului, se referă la reabilitarea casei de cultură. Deşi se spune că a fost depus pentru finanţare încă din 2018, conducerea primăriei nu aminteşte de stadiul în care se află. Şi asta pentru că nu este aprobat. Cu toate acestea, primarul iniţiază proiecte de hotărâre şi cere consilierilor locali votul în contul viitoarei investiţii de la casa de cultură, care poate să fie şi peste câţiva ani sau chiar deloc. În plenul CL Făgăraş de săptămâna viitoare se va dezbate acest proiect. În realitate, în spatele acestuia stă răzbunarea primarul faţă de Monitorul de Făgăraş care publică articole care, în concepţia lui, i-ar fi nefavorabile, dar acestea susţin interesul cetăţenilor. Un exemplu de articol care l-a ,,deranjat“ pe primar este legat de majorarea nejustificată a taxei de salubritate la 13 lei/lună/persoană sau articolul legat de lucrările la drumuri care nu se efectuează deşi finanţarea există din 2014. Prin acest gen de acţiune, primarul scoate castanele din foc cu mâna altuia, cerând ziarului să elibereze sediul din Republicii nr. 6. O acţiune similară a avut acelaşi primar şi în cazul proprietăţilor din centrul Făgăraşului pe care le-a expropriat, invocând tot accesarea de fonduri europene. Doar că în cazul acestora bugetul local a fost golit de peste 550.000 de euro, însemnând despăgubirile plătite proprietarilor respectivelor spaţii. După aproape doi ani de la efectuarea plăţilor, investiţiile invocate în proiectul european nu se văd. Vom reveni
