Într-o lume a tehnicii, ar părea că poate fi înlocuită CARTEA, dar nu este aşa. A devenit un obiect de lux, dar un lux necesar, care se încăpăţînează să fie prezent în această lume efemeră. CARTEA dă prilejul unor întîlniri frumoase şi senine, în care oamenii schimbă idei şi opinii, socializează, stînd departe de lumea robotizată. Răsfoind paginile unei cărţi, ai ocazia să te afunzi în lumea liberă, oferită în dar de autor. Nu eşti demodat, cum înclină să creadă generaţia tînără, ci înţelegi şi intri mai uşor în comuniune cu subiectul.
Avea dreptate şi în această privinţă Ion Gavrilă Ogoranu, simbolul Rezistenţei Anticomuniste Făgărăşene. ,,Cînd citeşti o carte, ajungi pînă la inima personajelor, le înţelegi şi le iubeşti. În munţi, noi nu ne-am despărţit de cărţi, cînd nu le aveam fizic, le purtam în gînd”. Eroul făgărăşean ne-a oferit CARTE şi a îndemnat să fie răsfoită. Este motivul pentru care a ieşit de sub tipar şi ajunge în faţa cititorilor volumul III al seriei ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc“. Se află la a treia ediţie, ultimele două apărînd după plecarea la cer a lui Ion Gavrilă Ogoranuşene, şi este o promisiune făcută lui şi, de bună seamă, acum îndeplinită. Fiecare dintre cele trei ediţii ale Volumului III a adus ceva nou faţă de precedenta. Cea de faţă este completată şi adăugită printr-o ADDENDA, cu noi capitole de mărturii ale făgărăşenilor implicaţi în Rezistenţa Anticomunistă şi cu o galerie foto. ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc“ este CARTEA care stă la cumpăna dintre istorie şi literatură, singura care redă fidel adevărul anilor dominaţi de suferinţă în Ţara Făgăraşului, cînd s-a încheiat o epocă istorică şi o alta i-a luat locul. ,,Am scris pentru a lăsa mărturie că acest colţ de ţară nu şi-a plecat capul de bunăvoie în faţa comunismului. Să se ştie că au existat oameni care, cu sângele lor, au spălat faţa României, pătată de laşităţi şi trădări. Copiilor şi nepoţilor să nu le fie ruşine să se numească români” explica Ion Gavrilă Ogoranu. Îmi aduc aminte cît de dezamăgiţi au fost Ion Gavrilă Ogoranu şi Ion Ilioiu cînd au aflat despre manifestarea organizată la Făgăraş pentru ,,700 de ani de atestare documentară a Făgăraşului”. În Cetatea Făgăraşului a avut loc aniversarea, s-a vorbit mult, s-au prezentat pagini întregi de istorie şi pe făgărăşenii care au scris-o, s-au editat cărţi, şi încă una aniversară, s-au făcut medalii din bronz, s-au decorat unii pe alţii, a fost o frumoasă şi documentată prezentare. Dar incompletă. A lipsit pagina de istorie recentă, cea scrisă cu sînge de generaţiile primelor decenii din veacul trecut. Şi, mai mult decît atît, eroii anticomunişti n-au fost invitaţi, iar în privinţa decoraţiilor, ei n-au fost trecuţi pe listă. ,,Dacă au furat ei Revoluţia, care s-a petrecut acum de curînd, cum să nu fure nişte morţi, care nu mai pot vorbi şi nişte întîmplări care au fost cu jumătate de veac în urmă” au rezumat cu tristeţe şi dezamăgire cei doi eroi. Ediţia a treia a Volumului III ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc“ îşi propune, prin urmare, să completeze golul existent în istoria recentă a Făgăraşului, prin mărturiile localnicilor care au trăit evenimentele, prin ,,pomelnicul“ făgărăşenilor implicaţi în Rezistenţa armată şi Rezistenţa pasivă Anticomunistă din Ţara Făgăraşului şi cu fotografiile acestora. CARTEA poate fi o bună sursă de cercetare pentru istoricii care vor însăila, cîndva, firul istoriei recente şi poate nu se vor apleca numai asupra arhivelor scrise de adversarul Rezistenţei Anticomuniste, Securitatea. (Lucia BAKI)
|