Învierea iubirii

Scris de Lucia Baki

La 33 de ani, Fiul lui Dumnezeu, Iisus, a fost judecat. Judecător a fost poporul, cel în rîndul căruia s-a născut Iisus, a crescut, a propovăduit Cuvîntul lui Dumnezeu, a făcut minuni vindecînd oameni, scoţînd din moarte, salvînd suflete de la pierire, alungînd demoni, înmulţînd pîinea şi vinul, lăsînd lumii învăţătura cea dreaptă şi făcînd promisiunea trimiterii unui alt Mîngîietor care să amintească despre EL. De ce trebuia să moară Fiul lui Dumnezeu? De ce trebuia să fie pironit pe cruce? De ce trebuia să fie umilit? De ce trebuia să acceptăm minciuna în faţa adevărului? De ce trebuia să punem mai presus de toate ura, răzbunarea, umilinţa, înverşu- narea, necredinţa, imaginaţia, viclenia, sadismul, crima? Între un tîlhar şi Mesia, oamenii l-au ales pe tîlhar. Iar pe Dumnezeu Însuşi l-au vîndut pentru un pumn de arginţi, l-au bătut, l-au scuipat, i-au dat să bea oţet în loc de apă, l-au încununat cu spini, l-au pus să-şi ducă crucea masivă de lemn pe care apoi l-au pironit. Ce sentinţă grea şi nemiloasă i-au pregătit oamenii Fiului lui Dumnezeu! Au fost vicleni. I-au strigat „Osana“ şi L-au primit în templu cu bucurie şi cu ramuri de finic, ca după nici o săptămînă să-L vîndă şi să-L ucidă. Palmele mîinilor care i-au vindecat pe bolnavi, pe orbi, pe ologi au fost găurite de cuie, picioarele care au umblat prin lume să propovăduiască Cuvîntul lui Dumnezeu au fost ţintuite şi ele de cuie, trupul blînd al Fiului celui Drag a fost biciuit pînă la sînge şi înţepat cu suliţe, apoi însîngerat a fost ridicat pe cruce şi lăsat în bătaia păsărilor cerului şi la îndemîna oamenilor plini de furie. Fără tăgadă a fost o crimă oribilă care nu va putea fi justificată în vecii vecilor. Ne amintim an de an de judecata omului de atunci. Şi o condamnăm de bună seamă. Domnul Iisus a biruit însă moartea. Şi a treia zi a Înviat. S-a cutremurat cerul şi pămîntul la împlinirea vrerii lui Dumnezeu. Au trecut de atunci aproape 2000 de ani. Urmele paşilor Domnului Iisus se mai văd încă pe cărările lumii. Însîngerate şi acum. Omul în nimicnicia lui îi calcă urmele cu aceeaşi sfidare, minciună, viclenie, îngîmfare, răutate şi ură. An de an sărbătorim Învierea Mîntuitorului Iisus prin obiceiuri şi tradiţii. Se înroşesc ouă, se fac mese îmbelşugate, se merge la biserică de unde se ia lumină, se foloseşte salutul simbolic „Hristos a Înviat!“. Lipseşte însă trăirea evenimentului. Singura care poate şterge povara faptelor şi gîndurilor care apasă pe umerii omenirii. Învierea trebuie să se producă în suflet a tot ce este bun şi frumos. Învierea iubirii aproapelui, deopotrivă prieten sau duşman.

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...