Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Satele făgărăşene s-au golit de tineri
Satele făgărăşene s-au golit de tineri Email
Luni, 05 Martie 2018 17:49

 

Unul din cinci tineri din Ţara Făgăraşului sînt plecaţi peste graniţă pentru perioade mai mari de un an Cel puţin 30% din populaţia Ţării Făgăraşului s-a stabilit peste graniţă în ultimii 28 de ani România este pe locul II în lume la migraţia locuitorilor, după Siria, ţară marcată de un război civil Exodul făgărăşenilor este similar cu cel al străbunilor lor, de la 1900, cînd au format în SUA comunităţi întregi

 
     Cel puţin 30% din populaţia Ţării Făgăraşului s-a stabilit în Occident, ceea ce ar reprezenta în cifre peste 30.000 de localnici. O spun primarii din zonă care vorbesc despre al doilea exod al făgărăşenilor peste hotare care a început imediat după evenimentele din Decembrie 1989. Localnicii au realizat, la începutul anului 1990, că peste graniţă şansele la o viaţă mai bună sînt incomparabile cu cele oferite de conducerea instalată la Bucureşti. Vreme de 28 de ani au plecat mulţi în ţări din Europa şi peste Ocean, dar continuă să plece şi astăzi. Unul din cinci tineri au plecat din zonă peste hotare pentru o perioadă mai mare de un an, aşa cum arată un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România într-un proiect din 2017.
 

Ne-au plecat tinerii
 

     Localităţile din Ţara Făgăraşului s-au golit, în principal tinerii fiind cei care au avut curajul să-şi lase în urmă familiile şi amintirile. Aşa cum spun primarii făgărăşeni, îi găsim pe localnici în Italia, în Spania, în Germania, în ţările nordice, în Anglia, dar şi în Canada sau SUA unde şi-au făcut un rost de care sînt mulţumiţi. Copiii lor au devenit cetăţeni ai statelor în care sînt rezidenţi, s-au şcolit acolo şi au reuşit să aibă joburi plătite conform studiilor. Aşa cum nu au avut părinţii lor care au acceptat orice muncă pentru a supravieţui. Cu banii cîştigaţi peste hotare şi-au construit , în ţară, case cu gîndul să aibă unde să revină cîndva.
 

Din Voila a plecat 35% din populaţie
 

     Comuna Voila are 3200 locuitori, iar 35 % dintre ei sînt stabiliţi în Italia şi Spania. ,,80% dintre cetăţenii comunei care au plecat peste graniţă sînt tineri. S-au golit satele de oameni, cam 35%, pot spune, că sînt plecaţi definitiv din comună. Nu s-au mai întors acasă, sau dacă s-au întors numărul lor este foarte mic. Din Voila au revenit vreo 4 familii, din Sâmbăta de Jos 3 familii, din Dridif 2 familii, din Voivodeni vreo 3, iar de la Cincşor, un pic mai mulţi, vreo 5 familii” explică primarul din Voila, Gheorghe Osalciuc. Împreună cu viceprimarul Mariana Fodor, primarul Osalciuc numără persoanele care au revenit acasă, iar pentru fiecare sat al comunei degetele de la o mînă sînt prea multe. ,,Şi-au făcut acolo un rost şi le merge mai bine. Acasă vin în concedii, vara, în rest nu-i prea vedem pe acasă. Şi-au modernizat casele, dar sînt goale. Cei care au revenit definitiv acasă lucrează în construcţii. Pentru lucrările pe care le facem în comună lucrăm cu ei pentru că sînt serioşi şi nu îşi bat joc. Se vede experienţa dobîndită afară” explică primarul Gheorghe Osalciuc.

La Beclean, exod ca la 1900
 

     Nici din comuna Beclean nu s-au întors definitiv prea mulţi localnici din străinătate. Aşa cum estimează primarul comunei, Claudiu Motrescu, n-au revenit mai mult de 15 familii. ,,Cam 30% din localnici s-au stabilit, în cei 27 de ani, în Italia, Spania, Olanda, Germania, dar şi în America. Parcă am fi la începutul secolului trecut cînd s-a format în SUA o comunitate de beclereni. Diferenţa este că faţă de cei de astăzi, cei de atunci s-au întors, iar cu banii cîştigaţi şi-au cumpărat terenuri şi şi-au construit case. Din discuţiile cu mulţi dintre cei care îşi petrec acasă concediile, nu par să revină definitiv acasă. Cei care s-au întors lucrează în agricultură sau şi-au găsit locuri de muncă” a explicat primarul Claudiu Motrescu. Şi în celelalte comune făgărăşene situaţia este similară. În comunele de pe malul drept al Oltului, au plecat şi mai mulţi localnici. Unele sate s-au golit de tot de tineri, rămînînd o populaţie îmbătrînită. Satele săseşti prind viaţă doar vara cînd oamenii vin în concedii.

La migraţie ne depăşeşte doar Siria
 

     Avem peste 3,4 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe poziţia a doua într-un top mondial al migraţiei. Cifrele vin de la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ai cărei reprezentanţi susţin că sîntem întrecuţi doar de Siria, stat lovit de un război civil. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României. Concret, potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Mai exact, ţara noastră a înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul.
 

De ce pleacă românii
 

     Românii consideră că sînt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate. ,,Ce era să facem? Combinatul disponibiliza la fiecare lună sute de angajaţi. În instituţiile publice se angajau doar pe pile. Copiii erau la şcoală şi aveau nevoie de bani. Nimeni nu ne-a ajutat. Atunci am plecat în necunoscut. În Italia unde am plecat eu era o comunitate mare de făgărăşeni. Nu mi-a fost uşor, am muncit într-un restaurant, dar cîştigam bani pentru a trăi. Din 2000 sînt în Italia şi abia de 10 ani lucrez în domeniul meu, profesoară. La ce se întîmplă în ţară, nu am în plan să mă întorc” spune o făgărăşeancă de 54 de ani. Specialiştii susţin că persoanele care emigrează sînt îndeosebi tinerii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii, recrutaţi de universităţile din Occident. „Ca profil, emigrantul român este un om tînăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi. Sigur că motivul principal este cel economic. Oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine, dar mai este şi perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi”, explică sociologii. Ţara Făgăraşului este însă un caz aparte. După 1990, locurile de muncă s-au redus foarte mult, din cele peste 30.000 de locuri de muncă, în nici 10 ani au rămas sub 3000 prin distrugerea industriei chimice. Astăzi situaţia este şi mai dură. Angajatorii cei mai mari sînt spitalul şi primăriile care plătesc salariile de la buget. ,,Am absolvit o facultate economică, dar voi profesa în Canada unde plec definitiv cu familia. În ţară ce speranţe pot să am?” a spus un tînăr din Făgăraş care abia şi-a luat licenţa la o facultate din Sibiu.
 

Politicul, birocraţia şi corupţia au stimulat exodul
 

     Analiştii explică fenomenul şi prin modul de adaptare al românilor la o viaţă nouă. ,,Sîntem un popor care se adaptează uşor, iar similarităţile culturale cu ţările de adopţie, precum Italia, Spania sau Franţa, au contribuit şi ele la exodul masiv”, explică analiştii care mai spun că factorul politic a avut şi el un rol determinant în exodul românilor peste graniţă. ,, Clasa politică a fost monopolizată de anumite partide prezente pe scena politică de la începutul anilor ’90. Au fost doar nişte schimbări de cadre, dar fără noutăţi care să aducă o speranţă la nivel general. Corupţia şi birocraţia au contribuit şi ele la fenomenul migraţionist. Acest fenomen a creat un pod care a dus la această problemă majoră pentru România” explică analiştii. „Politicul este responsabil de cam tot ce se întâmplă. Vorbim de decizii politice greşite care au dus la o anumită situaţie. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sînt incomparabile cu veniturile din alte state”, a spus sociologul Mircea Kivu citat de presa centrală. Consecinţele pentru România sînt dezastruoase. „Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Asta ne face să nu mai avem nicio rază de speranţă. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă. Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din centrul şi vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastatoare pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări” sînt de părere specialiştii. Dar aceste explicaţii îngrijorătoare îi lasă reci pe guvernanţii români care nu fac nimic pentru a stopa actul migraţional.
 

Un studiu îngrijorător
 

     Unul din cinci români cu vîrste cuprinse între 25 şi 39 de ani este plecat din ţară pentru mai mult de un an, conform Monitorului Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, informează Agerpres. „Emigraţia de lungă durată este măsurată ca diferenţa între populaţia cu domiciliul şi cea cu reşedinţa în România. Mai mult de 2,5 milioane din cetăţenii români cu domiciliul permanent în România sînt plecaţi din ţară pentru mai mult de un an. Numărul lor a crescut constant, îndeosebi după 2007. Dacă la nivel naţional fenomenul reprezintă „numai“ 12% din populaţie, la grupele de vîrstă 25 - 39 de ani (perioada cea mai activă, atît din punctul de vedere al forţei de muncă, cît şi al fertilităţii) incidenţa este dublă: unul din cinci cetăţeni de această vîrstă este plecat din ţară pentru mai mult de un an“, se arată într-un comunicat al aestei asociaţii. Conform datelor furnizate de Monitorul Social, ponderea persoanelor plecate din ţară, pe regiuni, în 2017, a fost următoarea: 17,7% - Regiunea Nord-Est, 14,4% - Regiunea Sud-Est, 11,4% - Regiunea Centru, 10,9% - Regiunea Vest, 10% - Regiunea Sud- Vest Oltenia, 9,4% - Regiunea Nord - Vest, 8,9% - Regiunea Bucureşti-Ilfov, 7,4% - Regiunea Sud-Muntenia. În ceea ce priveşte ponderea persoanelor plecate din ţară, pe medii rezidenţiale, din mediul urban au plecat 15,9% dintre români, iar din mediul rural 6,1%. (M.F.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Gelu  - Ilegal   |06-03-2018 17:59:22
Doar că la Beclean casele se construiesc ilegal , vezi cazul trambitas
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 129 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4580902

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare