Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje ,,Sper să nu degenereze în mai rău, ca să nu fiu nevoit să părăsesc România”
,,Sper să nu degenereze în mai rău, ca să nu fiu nevoit să părăsesc România” Email
Luni, 19 Martie 2018 19:08

 

Spune Ştefan Ramba, elev în clasa a XII-a la CN ,,Radu Negru” într-un interviu pentru ziarul ,,Monitorul de Făgăraş”

     Colegiul Naţional ,,Radu Negru“ este, alături de Cetatea Făgăraşului, una dintre emblemele Țării Oltului. Aici s-au pregătit, de-a lungul timpului, elitele care au dus peste graniţele ţării faima învăţămîntului românesc. Dan Nicuşor reprezintă doar un exemplu în acest sens. Tot de aici, din ,,frăţia de cruce“, au plecat cei care s-au dus să lupte cu hoţia şi minciuna instaurată în anul 1948. Zidurile liceului vorbesc despre istorie, patriotism, moralitate şi dăruire, iar instituţia şi-a păstrat mereu aceeaşi conduită şi rigoare. Pe elevul Ştefan Ramba din clasa a XII-a E l-am găsit în cel mai prielnic mediu al său, şcoala.

 Tînărul, care va pleca nu după multă vreme să dea piept cu viaţa, a vorbit, într-un interviu pentru ziarul ,,Monitorul de Făgăraş” despre speranţă, visuri, lucrurile bune şi mai puţin bune ale societăţii. Deşi Ştefan s-a născut la Victoria, la data de 29 iulie 1999, îi place să spună că ,,de pămînt sînt din Voivodeni şi Berivoi“.

Cel mai bun liceu din Făgăraş
 

Reporter: De ce ai optat pentru ,,Radu Negru“?
Ştefan Ramba: Am optat pentru ,,Radu Negru“ pentru că este cel mai bun liceu din Făgăraş, după cum ştie toată lumea. Sînt elev aici încă din clasa a V-a, înainte ca Şcoala Generală Nr. 1 să se unească cu liceul, cînd s-a înfiinţat o clasă de gimnaziu. După ce am terminat clasa a IV-a la Şcoala generală Nr.1, m-am înscris la această clasă nouă de gimnmaziu unde predau profesorii de la liceu. Pot spune că a fost un avantaj pentru mine, datorită rigorii. Profesorii fiind la liceu, nu erau obişnuiţi să lucreze cu elevii mici şi, astfel, am încercat să mă pliez după cerinţele lor încă din clasa a V-a. Acum sînt la profilul ştiinţe sociale, iar dirigintele clasei noastre este Nicolae Postolache.

R: Ce îţi oferă un liceu ca ,,Radu Negru“?
Ş.R: Şcoala înseamnă profesori şi elevi, iar la ,,Radu Negru“ profesorii sînt foarte bine pregătiţi. Pe mine m-a interesat ca profesorii să fie la un nivel cît mai înalt, pentru ca şi eu să mă formez în acest sens. Pe scurt, îmi oferă un nivel înalt de pregătire şi laboratoare bine dotate.

R: Poţi face o comparaţie între ,,Radu Negru“ şi alte licee din oraş sau din ţară?
Ş.R: Nu pot, pentru că n-am trăit acolo şi nu pot să spun nimic despre lucruri pe care nu le cunosc.

,,Un plan făcut de profesori şi nu de politicieni”

R: Cum vezi învăţămîntul românesc?
Ş.R: De mic am fost un elev studios, iar învăţatul a fost, pentru mine, o plăcere şi nu o corvoadă şi, aşa cum este învăţămîntul românesc la ora actuală, mi-a oferit şansa să pot învăţa la un nivel foarte înalt, dar nu neg faptul că, dacă aş fi fost la alte şcoli, aşa cum se aude la televizor, aş fi avut probleme. În ceea ce mă priveşte însă pe mine, ,,Radu Negru“ m-a format.

R: Enumeră trei lucruri pozitive şi trei lucruri negative ale învăţămîntului românesc
Ş.R: Un lucru pe care nu-l pot numi nici negativ şi nici pozitiv este numărul mare de materii. Pe de o parte este o chestie bună, pentru că îţi formează o cultură mai vastă şi nu eşti limitat din punct de vedere al domeniilor studiate, dar, uneori, simt că este cam mult, şi asta dacă te apleci conştiincios asupra fiecărei materii. Un alt aspect negativ ar fi numărul mare de elevi, de exemplu în clasa noastră sîntem patruzeci şi unu dar, după părera mea, chiar şi douăzeci ar fi mult. Într-o altă ordine de idei, sînt schimbări fără continuitate, se schimbă, dar nu se ţine cont de ceea ce a fost bun înainte. Ar fi trebuit să existe un plan pe termen lung, elaborat de către specialişti, şi aici mă refer la profesori, şi nu de politicieni. Un alt lucru negativ îl reprezintă salariile profesorilor noştri, pentru că sînt mici. În ceea ce priveşte lucrurile pozitive, nu-mi vin în minte decît dacă mă uit în liceul nostru. Un lucru pozitiv îl reprezintă deschiderea profesorilor noştri de a ne ajuta la orice problemă care apare. Un alt aspect îl constituie notele, care nu se iau foarte uşor. Şi aici mă refer la notele bune. Printre aspectele pozitive pot enumera exemplul meu personal. Din dorinţa mea de a cunoaşte mai mult limba franceză, profesoara mea, Mariana Dodea, m-a ajutat şi m-a sprijinit foarte mult, cu drag şi necondiţionat. Am luat premiul II la faza naţională a Olimpiadei de limba franceză, iar în clasele VIII, X şi XI am obţinut menţiune, tot la această fază. Este, deci, dovada faptului că sînt şi profesori dedicaţi.

,,N-aş înlocui uniforma cu niciun articol vestimentar”
 

R: Este ,,Radu Negru“ o şcoală elitistă?
Ş.R: Eu nu mă consider o elită ci doar un copil care, din pasiune, a abordat munca dar, în ceea ce-i priveşte pe colegii mei, am întîlnit mai ales elite din punct de vedere moral. Am colegi care au rezultate foarte bune şi promit mult pe viitor. Dacă aş fi un profesor cu vechime, aşa, cam la vreo şaptezeci de ani, atunci m-aş putea pronunţa cum este ,,Radu Negru“ din acest punct de vedere, altfel nu pot să-mi construiesc un punct de vedere general şi concret.

R: Cum te împaci cu uniforma şcolară, îţi place?
Ş.R: Mă împac foarte bine, nu am înlocuit-o cu nici un articol vestimentar în toţi cei patru ani de şcoală petrecuţi aici.

R: În opinia ta, ce rol au în educaţia ta şcoala, familia, societatea civilă şi biserica?
Ş.R: Contactul cu cele menţionate te formează ca individ, dar depinde de natura ta, dacă profiţi de toate experienţele pentru a te îmbunătăţi ca persoană.

Ceea ce se întîmplă, nu este politică
 

R: Cum vezi politica din România?
Ş.R: Nu vreau să sune a clişeu, dar nu prin ceea ce se întîmplă la noi înţeleg eu a face politică. Mă sprijin pe realitatea cotidiană cînd afirm acest lucru.

R: Enumeră cîţiva oameni politici din ultimii zece ani şi dă-le note.
Ş.R: Dacian Ciloş, Dan Nicuşor şi Mircea Dumitru care a făcut parte din guvern, dar nu este politician. I-aş aminti pe miniştrii din guvernul Cioloş pentru că par a fi oamenii cei mai interesaţi de binele ţării, dintre cei care au avut funcţii în stat. Oricum, sper să nu mă amăgesc. Nu le pot da însă nişte note.

R: Ce poţi să ne spui despre istoria României? Aici mă refer la orice perioadă îţi place ţie mai mult.
Ş.R: Ca să vorbeşti despre istorie, în general, şi să împărtăşeşti o opinie cît de cît apropiată de adevăr, trebuie să fi cercetat mult pentru a avea argumente dar, în ceea ce priveşte istoria formării României, de la obştile săteşti şi pînă la statul de astăzi, nu se poate exclude nicio perioadă istorică, pentru că fiecare are rolul ei în evoluţia societăţii din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Nu poţi vorbi de România la 1500, pentru că atunci nu era România.

,,Marea Unire ne responsabilizează, mai ales moral”
 

R: Ce înţelegi prin centenar? De ce vorbim despre centenar?
Ş.R: Se împlinesc 100 de ani de la un eveniment foarte important pentru noi, toţi: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Centenarul presupune, şi aici îl citez pe academicianul Ioan Aurel Pop, că ,,Trebuie să avem simţ de ceremonie şi o solemnitate a recunoştinţei“. Prin faptul că s-a ajuns la Marea Unire a românilor între graniţele unui stat, ne responsabilizează în a contribui la creşterea ţării din mai multe puncte de vedere, dar mai ales moral“.

,,Muzica populară nu înseamnă orchestre şi concursuri”

R: Ce marcă de telefon îţi place?
Ş.R: În general, nu sînt pasionat de telefoane, pe al meu îl folosesc doar pentru strictul necesar. Pot să vă spun că am un Samsung.

R: Ce muzică îţi place să asculţi?
Ş.R: Îmi place să ascult muzică clasică, religioasă şi sînt un fan al Larei Fabian, prefer muzica pop mai veche şi muzica tradiţională românească, gen Grigore Leşe. De fapt, în afara unor interpreţi precum este el, nicăieri nu se cîntă folclor. Folclorul este legat de ritualurile momentelor importante ale vieţii omului şi trăirea interioară. Nu vorbesc în acest sens de la mine, ci din spusele etno-muzicologilor adevăraţi, pentru că mai sînt şi unii falşi printre ei. Muzica populară nu înseamnă orchestre şi concursuri.

R: Care este ultima carte pe care ai citit-o?
Ş.R: ,,Enigma Otiliei“ de George Călinescu. Este un realism balzacian. În ciuda faptului că romane precum ,,Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război“ propun tehnici moderne ale analizei psihologice a personajelor, operele realiste îmi stîrnesc mai mult interesul pentru lectură.

,,Un primar este important să fie şi în birou, dar şi pe teren”

R: Care a fost ultimul eveniment la care ai participat pe plan local?
Ş.R: În 15 ianuarie, la Biblioteca Municipală, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

R: Cum vezi activitatea unui primar? Cine e primar în Făgăraş? Enumeră cîţiva consilieri pe care îi cunoşti şi dă-le note.
Ş.R: Este important ca un primar să fie şi în birou, dar şi pe teren. Primarul Făgăraşului este Gheorghe Sucaciu şi am o părere bună despre el. Cunosc vreo cîţiva consilieri, dar nu am pe ce bază să-i notez. Nu vreau să mă bag în chestia asta şi, în al doilea rînd, eu am o idee foarte vagă despre ceea ce face Consiliul Local, nu sînt la curent.

R: Ce rol are media într-o societate?
Ş.R: Se spune că media este a patra putere în stat şi împărtăşesc personal această opinie, dar mă tem ca uneori să nu fie şi prima, şi aici nu mă refer la ziarele locale. Pentru trusturile mari de presă, influenţa pe care o exercită asupra oamenilor poate răsturna rolul presei în societate, care ar trebui să fie unul de informare.

R: Cum vezi România anului 2025? Te vezi în ea?
Ş.R: La momentul actual, mă văd în România anului 2025, dar sper să nu degenereze în mai rău, ca să nu fiu nevoit să o părăsesc. După cum e acum, încă aş mai sta în ţară.
(Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 129 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4580915

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare