Ţara Făgăraşului uitată de edilii judeţeni

Luni, 11 Iunie 2018 16:50

Două credite de pînă la 100 milioane lei fiecare a contractat CJ Braşov 4% din aceste credite se vor utiliza pentru investiţiile din Ţara Făgăraşului Aeroportul Braşov-Ghimbav consumă 70% din aceste împrumuturi

Drumul ce traversează Ţara Făgăraşului sau ,,drumul de sub munte” aşa cum este cunoscut de localnici se află într-o stare deplorabilă. Este plin de gropi, iar pe segmente întregi asfaltul este perforat fiind un coşmar pentru conducătorii auto.

DJ 104 A se află în administrarea Consiliului Judeţean Braşov care n-a mai executat lucrări de reabilitare de foarte mulţi ani. S-au făcut doar plombări, dar nu pe toată lungimea lui. În anul 2016, DJ 104 A s- a aflat pe lista lucrărilor de reparaţii a CJ Braşov , pentru 45 km, lucrări care au fost încredinţate direct. Şi DJ 105 C ce leagă Ucea de Jos de Victoria a ajuns coşmarul şoferilor, dar recent CJ Braşov a plombat carosabilul. Aceste două drumuri se află acum în atenţia edililor judeţeni care vor să plătească lucrările de reabilitare dintr-un împrumut bancar. Suma de 7,8 milioane de lei din creditul semnat săptămîna trecută în valoare de 68,93 milioane de lei, are destinaţia reabilitare drumuri judeţene: DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P. Consiliul Judeţean Braşov se împrumută din nou din bănci, de data aceasta este vorba despre credite de pînă la 200.000.000 de lei, gradul de îndatorare al judeţului depăşind 20%, un procent ridicat faţă de nivelul maxim admis pentru bugetul anual. Din aceste sume pentru Ţara Făgăraşului se vor cheltui pînă la 7 milioane de lei, respectiv 4% din credite, pentru infrastructura rutieră, restul fiind alocat aeroportului şi spitalelor din Braşov.

Aeroportul , un sac fără fund

Un prim contract a fost semnat cu Banca Comercială Română pentru un împrumut în valoare de 74.615.000 lei, cu posibilitatea majorării pînă la valoarea de 100.000.000 de lei. Cu aceşti bani se vrea finanţarea obiectivelor: Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav (50.000.000 de lei) şi cofinanţarea proiectului european de modernizare a drumului interjudeţean Covasna – Braşov (24.615.000 lei).
Un al doilea contract a fost semnat cu EximBank, pentru un împrumut în valoare de 68.937.000 lei, cu posibilitatea majorării pînă la valoarea de 100.000.000 de lei, în vederea finanţării proiectului Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav (48.552.000 lei) şi cofinanţării proiectelor europene de modernizare a infrastructurii rutiere şi de sănătate (20.385.000 lei). Cu alte cuvinte Aeroportul consumă 70% din fiecare credit contractat de CJ Braşov, sume ce completează alocaţiile bugetare repartizate lucrărilor la aeroport din anul 2000 pînă în prezent.

Pe ce se duc banii?

Suma pentru cofinanţări este distribuită astfel:
- 7.875.000 lei pentru modernizarea drumului interjudeţean DJ104A, DJ105C, DJ105P;
- 1.448.000 de lei pentru consolidarea, modernizarea şi creşterea eficienţei energetice a Spitalului Clinic de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;
- 8.697.000 lei pentru modernizare, dotare şi eficientizare energetică a corpului S+P+7+M şi corp extindere (de legătură) existent între corpul nou şi corpul vechi ale Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie Dr. A. I. Sbârcea Braşov;
- 2.365.000 lei pentru reparaţii capitale, modernizare, eficientizare energetică a Unităţii de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru.

Dator pentru 15 ani

Ambele finanţări rambursabile prevăd o perioadă de graţie de pînă la trei ani şi au o maturitate de 15 ani. Avînd în vedere limitele legislative cu privire la valoarea maximă ce poate fi împrumutată de o autoritate publică locală pentru finanţarea proiectelor de investiţii care nu beneficiază de fonduri europene nerambursabile, diferenţa de împrumuturi de pînă la 200.000.000 lei se va contracta în anul 2019.
„Prin semnarea celor două contracte de împrumut sînt asigurate sursele de finanţare atît pentru cel mai important obiectiv de investiţii la nivelul judeţului Braşov, Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, cît şi pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii care beneficiază de fonduri europene nerambursabile. Toate acestea, în condiţiile unei structurări care a avut în vedere un serviciu al datoriei publice locale prudenţial, ce prevede un grad de îndatorare de aproximativ 20%, semnificativ inferior plafonului maxim legal de 30% şi similar maximului înregistrat la nivelul anului 2016”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. (L.B.)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...