,,Specialii” din Ţara Făgăraşului

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor încasa pensii speciale pe lîngă pensiile de la stat

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene sînt consideraţi ,,speciali”. Dar nu de cetăţenii plătitori de taxe şi impozite ci de parlamentarii care au votat pensii speciale pentru aleşii locali. Pensiile speciale pentru aleşi vin după ce, în iulie 2017, în primul val al majorărilor salariale, ei şi-au majorat veniturile lunare cu 30%. Legea a dat peste cap activitatea multor primării mici care, după ce au achitat salariile primarului, viceprimarului şi consilierilor, nu au mai avut bani de investiţii şi nici măcar pentru plata facturilor curente. Exemple de acest fel avem şi în Ţara Făgăraşului. Pensia specială pentru primari a fost cerută de cîţiva ani buni de edilii locali din întreaga ţară prin intermediul asociaţiei la care sînt membri. Aşa se face că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor primi pe lîngă pensia de stat şi una specială, calculată în funcţie de numărul de mandate şi de valoarea salariului brut încasat. Monitorul de Făgăraş prezintă o analiză a acestei situaţii, punînd în balanţă valoarea pensiilor speciale cu modul în care aleşii locali au îndeplinit dorinţele cetăţenilor din comunităţile pe care le-au condus.

Alte pensii speciale nesimţite

,,Indemnizaţia pentru limită de vîrstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”. Aşa arată Codul Administrativ modificat de senatori prin vot, potrivit art.248, al3.
- Un preşedinte de consiliu judeţean are o indemnizaţie de 13.050 lei lunar, coeficientul de calcul aferent Legii salarizării fiind 9. Pensia pentru un mandat va fi de 2.505 lei, pentru două mandate 5.011 lei, iar pentru 3 mandate 7516 lei. Viceprteşedintele are o indemnizaţie de 11.600 lei, coeficient 8. Pensia specială pentru un mandat va fi de 2.227 lei, pentru 2 mandate 4.454 lei, iar pentru 3 mandate 6681 lei.
- Primarul general al Capitalei încasează 19.000 de lei salariu, iar pensia specială va fi de 3.648 pentru un mandat, 7296 pentru două mandate şi 10.944 pentru trei mandate
- Primar municipiu reşedinţa de judeţ are 17.100 salariul, iar pensia special va fi de 3.283 de lei dacă are un mandat, 6.566 pentru două mandate, 9.849 pentru trei mandate
- Primarii oraşelor cu o populaţie între 20.001 şi 50.000 au o indemnizaţie de 9.425 lei, iar viceprimarul 7975 lei. Pensia specială a primarului va fi de 1.809 lei pentru un mandat, de 3.610 lei pentru două mandate şi de 5.428 lei pentru 3 mandate. Viceprimarul va avea o pensie specială de 1.531 lei pentru un mandat, de 3.062 lei pentru două mandate şi de 4.593 lei pentru 3 mandate. Este cazul Făgăraşului unde au deţinut funcţia de primar după 1992: Nicolae Ciocan (1992-1996), Rică Judele (1996-1998) Ovidiu Simen (1998-2000), Ioan Bărbuţi (2000-2008), Constantin Mănduc (2008-2016)şi Gheorghe Sucaciu (2016-prezent). Funcţia de viceprimar a fost deţinută de Traian Timaru, Constantin Mănduc, Cătălin Cârje, Valentin Clonţ.

- Pentru localităţile cu o populaţie între 5.001 şi 10.000, primarul are o indemnizaţie de 7.975 lei, iar viceprimarul 6.525 lei. Primarul va beneficia de o pensie specială de 1.531 lei pentru un mandat, de 3.062 lei pentru două mandate şi de 4.593 lei pentru 3 mandate. Viceprimarul va avea o pensie specială de 1.252 lei pentru un mandat, de 2.505 lei pentru două mandate şi de 3.758 lei pentru două mandate. Este cazul oraşului Victoria unde primari au fost Ionel Baiulescu în 1990, Olimpia Beca pînă în 1992, Viorel Olteanu din 1992 pînă în 2008 şi apoi Gheorghe Cristian. Viceprimari au fost Dorel Jurcovan, Ioan Dobrilă, Alexandru Lup, Cristina Bratu.

- Pentru localităţile cu 3001 şi 5000 locuitori, primarul are o indemnizaţie de 7.250 lei, iar viceprimarul 5800 lei. Primarul cu un mandat în spate va avea o pensie specială de 1.392 lei, pentru două mandate 2,784 lei, iar pentru 3 mandate 4.176 lei. Viceprimarul va avea o pensie specială pentru un mandat de 1.113 lei, la două mandate 2.227 lei, iar la trei mandate 3.340 lei. Este cazul comunelor Voila, Șercaia, Mândra, Recea, Șinca Veche.
- Pentru localităţiile cu o populaţie mai mică de 3000 locuitori, primarul are o indermnizaţie de 6.525 lei, iar viceprimarul are 5.075 lei. Pensia specială a primarului cu un mandat va fi de 1.252 lei, pentru două mandate 2.505 lei, pentru 3 mandate 3.758 lei. Viceprimarul va încasa o pensie specială de 974 lei pentru un mandat, de 1948 lei epntru două mandate, iar pentru 3 mandate 2.923 lei. Este cazul comunelor Beclean, Părău, Comăna, Ucea, Drăguş, Sâmbăta de Sus, Lisa, Șinca Nouă, Șoarş, Cincu, Viştea, Ticuş, Jibert.

Statistică sumbră în Ţara Făgăraşului

Ţara Făgăraşului are 19 comune şi 74 de sate luînd în calcul şi ultimele trei comune reînfiinţate între 2003 şi 2005, Şinca Nouă, Sâmbăta de Sus şi Drăguş. Majoritatea îşi spun, prin vocea primarilor, comune europene şi sînt mîndre cu acest statut. Numai că nu este suficient să scriem pe pliante şi să invocăm modelul european ci normal ar fi ca sătenii să aibă confortul şi nivelul de trai similare comunelor din alte ţări europene, Germania, Franţa, Italia sau Belgia. Majoritatea sătenilor din Ţara Făgăraşului mai folosesc încă wc-urile din grădină pentru că nu există reţele de canalizare care să permită gospodăriilor să aibă băi. Pînă acum vreo 10 ani, nu existau în sate nici reţele de apă potabilă, localnicii consumînd apa din fîntîni care în majoritatea cazurilor nu era conformă parametrilor de potabilitate. Majoritatea primarilor care au păstorit comunele făgărăşene şi-au afişat, în declaraţii, proiectele de investiţii, numai că de la teorie s-au împiedicat în practică. Astfel a trecut an după an şi s-a ajuns în 2018, iar proiectele zac pe hîrtie, iar localnicii, cu mici excepţii, nu au apă curentă la robinete, nu au canalizare şi nici drumuri asfaltate în sate. Cetăţenii au cerut, vreme de 25 de ani, aleşilor locali şi rezolvarea titlurilor de proprietate pentru terenurile agricole, dar situaţia lor este departe de a fi rezolvată. Statistica este sumbră şi în Ţara Făgăraşului, doar 60,8% din satele făgărăşene au apă curentă, 10% dintre ele au canalizare, iar satele cu ambele utilităţi pot fi numărate pe degete. Legile fondului funciar sînt aplicate defectuos în majoritatea localităţilor. Aceste stări de fapt i-a determinat pe localnici să critice dur deciziile parlamentarilor de a goli bugetul statului cu încă un rînd de pensii speciale.

Comuna Drăguş

Comuna Drăguş s-a reînfiinţat în 2003 şi are 1202 locuitori. Vor primi pensii speciale primarii şi viceprimarii care au condus comuna după 1992. Au deţinut funcţia de primari: Dorel Sofonea (2003-2004), Vasile Pop (2004-2008) şi Gheorghe Sucaciu (2008-2016), Cornel Greavu (2016-prezent). Comuna Drăguş are sistem de canalizare, reţea de apă potabilă şi staţie de epurare realizate în perioada 2008-2010 printr-un proiect European, iar toate străzile sînt asfaltate.

Comuna Şercaia

Este una dintre comunele mari ale Ţării Făgăraşului, la recensămîntul din 2011 numărînd 3067 locuitori. Primarii care au condus comuna în ultimii 26 de ani sînt: Opriş Cornel (1990-1994), Vasii Gheorghe 1994-2004, iar apoi Cristinel Paltin din 2004 pînă în prezent. În localitatea Şercaia există din 2014 reţea de apă şi de canalizare, iar la Hălmeag s-a început investiţia la apă şi canal din 2015. La Vad există un proiect de 1,5 milioane euro.

Comuna Voila

Comuna Voila are o populaţie de 3100 persoane şi are în componenţă 6 sate. Au fost primari în comună: Mircea Şerban (1990-1996), Ioan Florea (1996-2004), Ovidiu Şerban din 2004-2016 şi Gheorghe Osalciuc din 2016-prezent. Reţea de apă există la Voila, Cincşor, Dridif, Voivodeni, Ludişor, canalizare la Voila, Cincşor şi Dridif. Sîmbăta de Jos nu are nici apă şi nici canalizare. Reţeaua de gaz este în lucru cu posibilitatea de dare în funcţiune în acest an la Voila, Ludişor, Dridif şi Sâmbăta de Jos.

Comuna Ucea

Această comună are 2159 locuitori, cel mai mare sat fiind Ucea de Sus cu 840 locuitori. Primul primar postdecembrist a fost Ion Bârsan (1990-1992), i-a urmat Cornel Savu în perioada 1992-1996, apoi Vasile Bârsan între anii 1996-2004. Pentru următoarele două mandate a condus administraţia publică locală Vasile Silea, iar din 2008 pînă în prezent Marian Băcilă. Comuna are gaz metan, apă curentă, iar canalizare în Ucea de Jos

Comuna Mândra

Comuna Mândra are 3061 locuitori, iar cei mai mulţi dintre ei, 1200, sînt în satul reşedinţă, Mîndra. Primarii care au păstorit comuna după Decembrie 1989 sînt: Popa Nicolae (1990-1991), Taflan Ilie (1991-1992), Taflan Ion (1992-1996), Oancea Matei (1996-1998), Taflan Ioan (1998-2000), Boeru Gheorghe (iunie 2000-decembrie 2000), Ghidavu Nora (interimar ianuarie 2001-iunie 2001) şi Taflan Şerban Ioan din 2001 pînă în prezent. Toate satele comunei, Mîndra, Şona, Toderiţa, Ileni, Râuşor, au gaz metan, dar nu au apă curentă şi canalizare.

Comuna Hârseni

În comuna Hîrseni convieţuiesc 2260 locuitori în satele Hîrseni, Copăcel, Sebeş, Mărgineni şi Măliniş. Primarii care au păstorit comuna au fost Andrei Comaniciu şi Mihai Oltean din 2012-prezent. Satele au reţea de gaz metan, iar abia din 2017 se lucrează la reţeaua de apă şi canalizare.

Comuna Recea

Recea este una dintre comunele mari ale Ţării Făgăraşului, are în componenţă 7 sate cu 3301 locuitori, Dejani, Gura Văii, Berivoi, Săsciori, Săvăstreni, Iaşi şi Recea. Doar satele Săsciori, Săvăstreni şi Iaşi au reţea de gaz metan şi reţea de apă, în rest nicio utilitate. Primarii comunei Recea: Gheorghe Şofletea (1990-1992), Gheorghe Miloşan (1992-1996), Marcel Răducă (1996-2000), Gheorghe Fratu (2000-2004), Gheorghe Lazea (2004-prezent).

Comuna Comăna

Comuna Comăna are 4 sate cu 2610 locuitori: Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşul Nou. Au condus primăria următorii localnici: Traian Şotea (1990-1996), Călbează Dumitru (1996-2000), Alexandru Elekhes (2000-2008) şi Viorel Grusea din 2008 pînă în prezent. Toate satele au apă curentă, dar canalizarea este în stadiu de proiect.

Comuna Părău

Este una din comunele făgărăşene cu peste 2000 de locuitori, în Părău 616 locuitori, Grid, 382, Veneţia de Jos, 728, iar în Veneţia de Sus 419. Primarii comunei: Alexandru Stoica (1990-1992), Gheorghe Rozorea (1992-1996), Nicolae Ticuşan (1996-2004) şi Mihai Liviu Popeneciu (2004-2017). În prezent viceprimarul conduce comuna, după ce Mihai Popeneciu a decedat. La nivelul anuliui 2005 în toate satele comunei exista reţea de gaz metan, dar niciunul dintre sate nu avea apă curentă şi canalizare. Satele Veneţia de Jos şi Veneţia de Sus au beneficiat de sistem de apă potabilă din 2005, iar din 2008 satele Părău şi Grid. Sistem de canalizare are localitatea Părău din anul 2010, iar Grid din 2015.

Comuna Şinca Veche

Cea mai mare comună făgărtăşeană cu 3543 locuitori este Şinca. Satele componente sînt: Şinca Veche, Şercăiţa, Perşani, Bucium, Ohaba, Vălceaua. A fost condusă de următorii primari: Popa Nicolae (1992-1996), Grecu Cornel (1996-2000), Munteanu Radu Robert (2000-2008), Victor Bârlez (2008-prezent). În anul 2005 exista reţea de gaz metan în satele Şinca Veche, Şercăiţa, Bucium, Ohaba, Perşani şi Vălceaua, iar apă curenţă la Bucium, Şercăiţa şi Şinca Veche. Astăzi toate satele au apă potabilă curentă, sursa de apă fiind Strâmba. Nu există canalizare.

Comuna Şinca Nouă

Este o comună reînfiinţată în 2005 şi are în componenţă două sate, Şinca Nouă şi Paltin, cu 1684 locuitoi La Şinca Nouă reţeaua de gaz metan a fost finalizată în iunie 2005, iar la acea dată 80% din gospodăriile oamenilor erau racordate la reţeaua de apă curentă. Astăzi există reţea de apă potabilă şi de canalizare. Comuna a fost condusă de la înfiinţare pînă în prezent de primarul Dumitru Flucuş.

Comuna Viştea

Viştea este comuna cu întinderea cea mai mare, de la poalele munţilor pînă la poalele dealurilor, de o parte şi de-a alta a Oltului. Are 2267 locuitori în localităţile Viştea de Jos, Viştea de Sus, Olteţ, Rucăr şi Viştişoara. Primarii comunei au fost: Ioan Lupu (1990-1996), Dorel Sofonea (1996-2004), Gheorghe Tabără (2004-2008) şi Florin Ioani (2008-prezent). La nivelul anului 2005 exista reţea de gaz metan doar în satele Viştea de Sus, Viştea de Jos şi Olteţ, iar apă curentă la Viştea de Sus şi Olteţ. După 3 ani, satele Olteţ şi Viştea de Jos au beneficiat de investiţii în reţelele de apă folosindu-se sursa Ucea. În 2012 s-a reabilitat reţeaua de apă şi din Viştea de Sus, iar la Rucăr s-a construit reţeaua de apă curentă, sursa de apă fiind Pojorta. Viştişoara foloseşte în continuare fîntînile pentru apă potabilă. Doar satele Viştea de Sus şi Viştea de Jos au reţea de canalizare.

Comuna Lisa
Comuna Lisa are 1696 locuitori în satele Lisa, Breaza şi Pojorta. Au condus comuna următorii primari: Gheorghe Ganea (decembrie 1989-1991), Valeriu Greavu (1991-1992), Gavrilă Gheorghe (!992-2008), Sorin Nicolae Greavu din 2008-2016_ şi Gheorghe Moga (2016-prezent). Reţea de gaz metan şi de apă există în toată comuna. În satele Lisa şi Breaza au fost reabilitate reţele de apă începînd cu anul 2014. În niciun sat nu există sistem de canalizare.

Comuna Beclean
Comuna Beclean are 2180 locuitori în satele Beclean, Hurez, Luţa, Calbor şi Boholţ. Primarii comunei postdecembriste au fost: Ioan Ţuţurea (1996-2000), Ioan Leancu (2000-2004), Ioan Maican (2004-2012), Cosmin Leancu (2012-2016) şi Claudiu Motrescu (2016-prezent). În toate satele comunei există reţea de gaz metan, iar apă curentă doar în Beclean, Luţa şi Hurez. Reţeaua de canalizare este însă cu probleme deşi este bifată la Beclean şi Hurez. Este în lucru reţeaua de apă de la Boholţ şi Calbor, sursa de apă fiind asigurată din puţuri forate.

Comuna Cincu
În această comună sînt peste 1800 de locuitori, în Cincu 1522 şi în Toarcla 343. Primarii comunei au fost: Tănase Nicolae Ioan 1990-1996 şi 2000-2012, i-au urmat Ioan Bica 1996-2000 şi Sorin Aurel Suciu din 2012-prezent. Doar în satul Cincu există reţea de gaz metan şi de apă potabilă. Nu există canalizare.

Comuna Jibert
Este una dintre cele mai sărace comune, nu are gaz metan, apă sau canal. În satul Jibert trăiesc 727 locuitori, în Dacia 675, în Grînari 447, în Lovnic 482, iar în Văleni 204 locuitori. Primarii comunei au fost: Bucur Vaida (1990-2000), Pîtea Marian (2000-2012), Boeriu Iancu din 2012-prezent.

Comuna Sîmbăta de Sus
Comuna a fost reînfiinţată în 2003 şi are 1600 locuitori. Primarii comunei au fost: Ioan Florea (2003-2004), Ioan Croitoru (2004-2008) şi Vasile Andreaş din 2008 pînă în prezent. Comuna beneficiază de gaz metan şi apă curentă, dar nu şi de canalizare.

Comuna Șoarş
Satele Şoarş, Bărcut, Felmer, Rotbav, Seliştat ale comunei Şoarş au 1920 locuitori. Comuna a fost condusă de următorii primari: Schindler Heinz (1992-1996), Ioan Şulea (1996-2000), Ioan Diaconu (2000-2008), Ioan Piticaş (2008-2012) şi Ionuţ Dănuţ Timiş (2012-prezent). Comuna nu are canalizare, iar reţea de apă potabilă există în satele Şoarş, Bărcut, Felmer şi Rotbav.

Comuna Ticuşul Vechi
Această comună are două sate, Ticuşul Vechi şi Cobor. Este comuna fără apă curentă şi fără canalizare. Secretarul comunei spune că în 2015 s-a semnat un contract pentru finanţarea investiţiilor în apă şi canalizare, iar în urmă cu 3 ani s-au forat trei puţuri la Cobor care să asigure apa pentru toată comuna. Primarii comunei au fost: Koşa Arpad (1990-august 1991), Nicoară Gheorghe (1991-1992), Stefani Figuli Georg (1992-1994), Lidichiu Ion (1994-2004), Şchiopea Emil Mircea (2004-2008, 2012-prezent), Sima Ioan (2008-2012). (Lucia BAKI)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Vio - Rusine psd!!!!

|19-06-2018 14:12:11

La viitoarele alegeri sa votazi cu mintea nu cu ce avetzi in pantalono,,,,oricum
se vor anula aceste legi pe viitor!!!???

Raspunde

RADU - f bine

|22-06-2018 00:03:20

Raspunde

#REZIST ( Fagaras) - Desfiintarea pensiilor speciale

|23-06-2018 13:41:19

Stimabine, vad ca habar n-ai despre ce vorbesti. Sa contribuie toti alesii la
Casa de Pensii si problema este rezolvata. Ai auzit matalica de principiul
CONTRIBUTIVITATII ?Daca nu pui nimic intr-un sertar, pusculita, seif, etc....de
unde vrei mai neicusorule sa dai? Sa vorbesti cand stapanesti termenii!!!

In
ceea ce priveste functiile, NU AVEM LOC de TICALOSII care se aduna in grupuri
infractionale organizate denumite generic " PARTIDE POLITICE" .

Raspunde

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...