PSD subjugă şi administraţiile publice Codul Administrativ a fost modificat de parlamentarii Puterii în interesul lor sfidînd interesul public naţional

     Codul Administrativ a fost modificat de parlamentarii puterii pentru a-şi apăra interesele proprii călcînd în picoare interesul naţional. Amendamentele aduse transformă banul public în puşculiţă de partid, iar pe aleşii locali şi judeţeni, dar şi pe funcţionarii publici în marionete ale partidelor politice aflate la conducere.

 Nici patrimoniul public n-a scăpat, acesta poate ajunge la mîna celor din conducere fără ca ei să fie traşi la răspundere. Pentru a putea fi controlaţi, aleşii locali vor primi pensii speciale din banii românilor drept recompense pentru slugărnicia lor. 

Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD şi a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi ,,pentru", 21 - ,,împotrivă" şi 11 abţineri. Din cele 176 de amendamente respinse, incluse în raportul comisiei, plenul nu a adoptat niciunul, dar a adoptat patru amendamente formulate în plen de social-democratul Marcel Ciolacu, preşedinte al Comisiei de Cod Administrativ, care au vizat corelări şi reformulări ale amendamentelor din comisie. În timpul dezbaterilor, aleşii din opoziţie au pus pe computer un cîntec patriotic bine cunoscut în perioada comunistă, acuzînd puterea că politizează administraţia publică locală şi că slăbeşte criteriile de integritate ale aleşilor. Proiectul Codului Administrativ va fi transmis acum spre vot şi Camerei Deputaţilor, fără a mai fi dezbătut în comisii, iar apoi va trebui promulgat şi de preşedintele Klaus Iohannis pentru a intra în vigoare. Senatul a adoptat, luni, 11 iunie 2018, Codul Administrativ, prin care sînt acordate pensii speciale primarilor şi altor aleşi locali, în timp ce parlamentarii primesc dreptul de a fi numiţi, fără concurs şi specializare, ca prefecţi. Codul stabileşte cota redevenţelor ce revin autorităţilor locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor şi plajelor în domeniul public al autorităţilor locale. Autorităţile locale sînt încurajate însă să comunice oficial prin e-mail cu cetăţeni sau firme şi să publice deciziile în monitoare oficiale locale. Parlamentarii au redus drastic, prin Cod, atribuţiile Autorităţi Naţionale a Funcţionarilor Publici, fapt care a generat deja un avertisment din partea Comisiei Europene. Modificările au fost aduse unui proiect preluat de PSD, cu mici ajustări, de la Ministerul Dezvoltării, de către o comisie specială a celor două camere ale Parlamentului, care s-a grăbit în ultimele săptămâni să adopte un raport pentru votul din Senat, altfel legea riscînd a fi adoptată tacit fără schimbările stabilite. Autorităţile nu mai au ca obiectiv interesul public, ci programul de guvernare.

Programul de guvernare mai important decît interesul public naţional

     Parlamentarii au transformat în noul act normativ interesul public naţional în aplicarea programului de guvernare, ceea ce obligă ca autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, precum şi personalul din cadrul acestora să urmărească punerea în aplicare a acestui program. ,,Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, precum şi personalul din cadrul acestora, au obligaţia de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament”. Parlamentarii au eliminat, totodată, prevederile iniţiale care stabileau în mod explicit dreptul funcţionarilor publici sau personalului contractual de a formula obiecţii sau refuza avizarea sau fundamentarea actelor normative, respectiv prevederile care stabileau răspunderea acestora pentru actele întocmite sau avizate cu încălcarea legii.

Parlamentarii pot fi prefecţi fără concurs
 

     Codul stabileşte că prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi permite parlamentarilor să fie numiţi în această funţie după terminarea mandatului. Astfel, spre deosebire de alţi candidaţi, la o astfel de funcţie, parlamentarii pot ocupa funcţii de prefect fără concurs şi fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalţi candidaţi. Și alte persoane pot fi numite discreţionar de Guvern în această funcţie, dar cu condiţia ca în termen de 2 ani de la numire să absolve un curs de specialitate, cu excepţia parlamentarilor care nu au nevoie nici măcar de această pregătire. În privinţa prefectului, din proiectul de Cod a fost eliminată prevederea prin care acesta poate verifica măsurile dispuse de primar sau preşedintele consiliului judeţean şi sesiza organele competente. Prefectul nu mai este obligat nici să publice pe pagina de internet a instituţiei punctele de verere emise la solicitarea diverselor instituţii ale administraţiei, cu scopul aplicării unitare la nivel local a legislaţiei.

Toţi aleşii locali primesc pensii special grase
 

     Noul Cod prevede pensie specială pentru toţi aleşii locali şi dreptul liderilor locali de a fi membri ai unui ,,grup de interes economic” Parlmentarii au modificat proiectul de Codul pentru a institui pensia specială pentru aleşii locali, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară în plată corespunzătoare funcţiei. Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor fi beneficiarii acestor pensii. Pensia va fi suportată de la bugetul de stat şi nu vor beneficia de ea aleşii condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Aleşii locali vor beneficia şi de programe de pregătire, cu toate costurile suportate de la bugetul local, dar parlamentarii au eliminat obligaţia pentru aleşii locali la primul mandat de a efectua un astfel de curs în primii doi ani de mandat.

Liber la afaceri pentru primari
 

     Primarii vor putea funcţiona ca PFA şi reprezenta grupuri de interese economice. Funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau viceprimar al consiliului judeţean nu va mai fi incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, respectiv cu calitatea de membru al unui grup de interes economic. Aceste incomptaibilităţi au fost eliminate de parlamentarii puterii. În lege au fost menţinute însă prevederile privind conflictul de interese atunci cînd, în situaţia în care este chemat să emită un act administrativ sau să participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, să încheie sau să participe la încheierea unui act juridic, alesul local are un interes personal prin care se urmăreşte obţinerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru rude, societăţi din care face parte sau pentru persoane de la care a primit plăţi sau a care a suportat cheltuieli pentru acesta.

Pot fi consilieri locali şi infractorii
 

     Mandatul de consilier local va fi validat fără ca acesta să mai dovedească prin cazier că nu este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi nici că nu este pus sub interdicţie judecătorească. Măsura este luată cu ,,scopul de a simplifica procedura de validare”, arată iniţiatorul.

Contractul de management este eliminat
 

     Numirea instituţiilor de interes local şi serviciilor deconcetrate va fi aprobată de consiliul local, la propunerea primarului, pe bază de concurs, dar fără obligaţia existenţei unui contract de management la momentul numirii, stabileşte proiectul de lege. De asemenea, contractul de management a fost eliminat şi pentru administratorul public al unei localităţi, care poate fi numit la propunerea primarului sau preşedintelui de consiliu judeţean.

Atribuţii mai puţine pentru ANFP
 

     Parlamentarii i-au redus o serie de atribuţii Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici în ceea ce priveşte organizarea concursurilor şi evaluarea funcţionarilor publici. Modificările au generat o reacţie de avertisment din partea Bruxelles-ului. ,,Cele mai recente amendamente propuse în Parlament pentru Codul administrativ anulează eforturile anterioare făcute de Guvernul României şi măsurile relevante luate în contextul condiţionalităţii ex-ante pentru administraţia publică”, avertizează Comisia Europeană, care spune că modificările propuse pun în pericol eforturile de profesionalizare a serviciului public şi reduc atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, instituţia care a fost în centrul reformei.

O miză a Codului este Belina lui Dragnea
 

     În privinţa funcţiilor publice, proiectul prevede că, în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a Codului, funcţiile de arhitect şef se transformă în funcţii de natură contractuală. Terenurile, lacurile şi plajele ajung mai uşor în domeniul public al autorităţilor locale. În proiectul aprobat de senatori, ,,justificarea temeinică a uzului sau a interesului public naţional, judeţean sau local” a fost eliminată în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia prin hotărîre a Guvernului, cît şi la trecerea unor astfel de bunuri din domeniul privat al unei localităţi în domeniul public al acesteia. Tot la propunerea majorităţii, lacurile şi plajele care nu sînt declarate de interes public naţional au fost incluse în lista bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului.

Transferul patrimoniului se va face cu majoritate absolută
 

    O altă modificare se referă la votul în consiliile locale. Astfel, se impune majoritatea absolută, şi nu o majoritate calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărîrilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sînt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.
Una dintre mizele acestei modificări este transferul patrimoniului Capitalei la companiile înfiinţate de Gabriela Firea.

Noi condiţii privind contractele de concesiune şi redevenţele
 

      Contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăşi 49 de ani, începînd de la data semnării lui, dar Codul stabileşte totodată că prin legi speciale pot fi stabilite concesionări cu durată mai mare de 49 de ani. Guvernul propusese ca redevenţa, obţinută prin concesionare, să fie venit la bugetul de stat sau la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, după caz. Aleşii au stabilit că, în cazul resurselor de suprafaţă, redevenţa obţinută se distribuie 40% la bugetul local al judeţului, 40% la bugetul localităţii unde există exploatarea, iar doar 20% la bugetul de stat. Criteriile de acordare a contractului de concesiune vor cuprinde, însă, pe lîngă cel mai mare nivel al redevenţei, şi capacitatea economic-financiară a ofertanţilor, protecţia mediului înconjurător şi alte condiţii specifice impuse de natura bunului concesionat.

Monitoare oficiale locale obligatorii
 

     Guvernul vrea să încurajeze autorităţile locale să comunice oficial prin e-mail cu cetăţenii, firme sau alte instituţii publice. În acest scop, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va configura adrese de e-mail oficiale pentru fiecare localitate, astfel încît autorităţile să nu mai folosească adrese neoficiale de la furnizori precum yahoo, gmail sau hotmail. Conform propunerii Guvernului, preluate de parlamentari, ,,unităţile administrativ-teritoriale, în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice, persoane fizice sau persoane juridice, pot utiliza poşta electronică, ca instrument de comunicare oficială”. Adresa oficială de poştă electronică a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale va fi stabilită de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit Executivului. Măsura propusă de Guvern vine pe fondul iniţiativelor guvernanţilor de a reduce costurile administrative prin implementarea mijloacelor de comunicare online. Executivul a mai propus totodată Parlamentului să introducă în proiectul de lege obligaţia autorităţilor locale de a înfiinţa monitoare oficiale locale online. Această obligaţie s-ar impune în condiţiile în care nu toate localităţile dispun în prezent de aceste instrumente de comunicare instituţională, iar legislaţia în prezent în vigoare pe această temă, adoptată în 2003, este depăşită, căci obligă la editarea de monitoare oficiale locale în formă printată.

Fără sigilii în administraţia public
 

       Proiectul de Cod mai prevede că începând cu 1 ianuarie 2020 în administraţia publică nu va mai fi folosit sigiliul autorităţilor şi instituţiilor publice, certificarea autenticităţii şi forţa juridică a actelor fiind dată de semnătura persoanei competente. Sigiliul va mai fi folosit doar de instituşii precum Preşedinţie, Parlament, Guvern, autorităţi judecătoreşti, ministere sau instituţii precum Avocatul Poporului, Consiliul Economic şi Social sau Curtea Constituţională a României.

Alte amendamente
 

- Serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începînd cu data de 1 ianuarie 2019;
- Reintroducerea cuvântului ,,etnic" în definiţia judeţului;
- Intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial;
- Interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale;
- Acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.
- Mandatul primarului încetează la ,,pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales". De asemenea, ,,încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti".

- Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului local.

- Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. (M.F.)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."