,,Poetul ţărănimii”

Luni, 25 Iunie 2018 21:15

În anul 2018, anul celebrării Centenarului Marii Uniri, comemorăm şi centenarul plecării în eternitate a poetului George Coşbuc, stins din viaţă pe 9 mai, la numai 52 de ani. Poetul, care n-a mai apucat să vadă împlinit visul românilor ardeleni şi al tuturor românilor, a fost hărăzit de soartă să trăiască ultimii ani în suferinţă, după tragedia pierderii unicului său fiu, în 1915, într-un accident de automobil. După cum îi creionează portretul G. Călinescu: ,,Coşbuc arăta în aceşti ani ca un ţăran ostenit de legarea snopilor”. Prin poeziile sale G. Coşbuc conturează o frescă spirituală a lumii satului, cu dimensiuni de epopee, o cronică a istoriei mai vechi şi mai noi, contribuie la trezirea conştiinţei naţionale şi la afirmarea identităţii neamului românesc. Primul mare poet ardelean, Coşbuc a fost receptat pentru modul liric în care a vibrat alături de popor, ca ,,poetul ţărănimii”. G. Coşbuc s-a născut în 1866 în satul Hordou, judeţul Bistriţa-Năsăud, în familia preotului Sebastian Coşbuc. Începe şcoala în satul natal, urmează liceul la Năsăud, unde se remarcă în cadrul Societăţii de lectură a elevilor ,,Virtus Romana Rediviva”. În 1884 se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Cluj, unde se arată pasionat de limbile clasice (greaca, latina) şi orientale. În acelaşi an debutează în revista ,,Tribuna” de la Sibiu, condusă de Ioan Slavici, şi unde, din 1887 i se oferă funcţia de redactor-şef.

Poeziile publicate aici atrag atenţia lui Titu Maiorescu, iar în 1889 ajuns la Bucureşti publică şi în prestigioasa revistă ,,Convorbiri literare”. Volumul de debut ,,Balade şi idile” (1893), este bine primit în epocă, de asemenea şi următorul ,,Fire de tort” (1896). Cu Alexandru Vlahuţă editează, din 1901, revista ,,Sămănătorul”, iar în următorii ani îi apar volumele ,,Ziarul unui pierde vară” şi ,,Cântece de vitejie”. Remarcabil versificator, Coşbuc a evocat în creaţii memorabile momente cardinale din viaţa omului: nunta (,,Nunta Zamfirei”) moartea (,,Moartea lui Fulger”) iubirea, într-un ciclu original de idile, patriotismul şi eroismul ostaşului roman, natura şi comuniunea ţăranului cu aceasta. În paralel G. Coşbuc traduce opere ilustre din literatura universală: din greacă ,,Odiseea” de Homer, din latină ,,Eneida” şi ,,Georgicele” de Vergiliu, din sanscrită ,,Sakuntala” de Kalidasa, din italiană ,,Divina comedie” de Dante, din germană ,,Don Carlos” de Schiller. Recunoscut ca poet şi om de cultură, C. Coşbuc este primit în 1916 în Academia Română, ca membru titular. (Prof. Liviu IOANI)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...