Vor să desfiinţeze şi Centrele de permanenţă

Home

Luni, 02 Iulie 2018 20:24

După ce au închis spitalul şi Centrul de permanenţă de la Victoria este pe lista negră Localnicii din Ţara Făgăraşului apelează la centrele de permanenţă în loc de Urgenţele de la spitalul din Făgăraş Ministrul Sănătăţii a pus gînd rău acestor centre ,,Sînt şansa la viaţă pentru pacienţii din zone izolate”

Centrele de permanenţă înfiinţate în judeţul Braşov şi care asigură servicii medicale pacienţilor care nu au altă şansă să fie consultaţi de un medic sînt în pericol de a fi desfiinţate.

Este decizia ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, spusă public săptămîna trecută. Medicii de familie care lucrează în Centrul de permanenţă de la Victoria se declară şocaţi de această decizie, mai ales că activitatea lor este absolut necesară în Victoria unde nu există un centru de primiri urgenţe. Declaraţia ministrului că aceste centre nu şi-au dovedit eficienţa şi că nu au scăzut numărul prezentărilor în unităţile de primiri urgenţe este contrazisă total de medici. În judeţul Braşov, funcţionează 10 centre de permanenţă autorizate de CNAS, respectiv două în Braşov (Medo şi Med-Fam Grup Astra), cîte unul în Victoria, Râşnov, Predeal, Feldioara, plus alte 4 zonale, respectiv unul pentru Şinca Veche - Şinca Nouă - Părău - Mândra - Cincu; unul pentru Lisa - Sâmbăta de Sus - Recea - Ucea - Viştea; unul pentru Hărman - Sânpetru – Bod şi unul ce deseveşte Jibert - Buneşti - Hoghiz.

50.000 lei pentru Centrul de la Victoria

Centrul de permanenţă din Victoria funcţionează de 10 ani. Aici îşi desfăşoară activitatea şapte medici de familie din Ţara Făgăraşului. ,,Legislaţia nu prevede desfiinţarea centrelor de permanenţă, însă se lucrează la un proiect de lege pentru desfiiţarea anumitor centre care sînt neeficiente. Sînt zvonuri că nu mai sînt bani pentru plata salariilor. În luna ianuarie 2018, printr-o ordonanţă, s-au dublat veniturile destinate centrelor de permanenţă şi după primele şase luni se pare că nu mai sînt bani, dar se caută sursă de finanţare. Pentru centrul de permanenţă de la Victoria se alocă suma 50.000 lei pe an, bani pentru salarii şi medicamente. Plata utilităţilor şi dotările aferente pentru buna funcţionare a fost făcută de către Primăria Victoria. În 2017 am solicitat bani pentru medicamente şi am primit 10.000 lei. Administraţia publică locală ne-a susţinut de cîte ori am avut nevoie de ajutor, ne-au acordat tot sprijinul” a spus medicul de familie, Sorin Prică. În decursul anilor, la centrul de la Victoria au activat cinci, şase sau şapte medici de familie şi tot atîtea asistente. Programul este de la 15.00 la 8.00, iar în zilele de sîmbătă, duminică şi în sărbătorile legale centrul este deschis 24 din 24 de ore. În prezent la centrul de permanenţă îşi desfăşoară activitatea următorii medici de familie: coordonator Sorin Prică, Aurel Grapă, Ovidiu Dodos, Adriana Comaniciu, Lidia Nălbuş, Mariana Puşdercă şi Ioana Lazăr.

Rapoarte lunare către DSP şi CAS Braşov

În fiecare lună, medicii de familie au obligaţia să trimită rapoarte de activitate către DSP Braşov în care se specifică numărul de pacienţi, consumul de medicamente, tratamente, solicitările făcute către Ambulanţă şi cîte bilete de trimitere s-au emis pentru medicii specialişti. Alte rapoarte lunare sînt trimise şi către CAS Braşov în care specifică achiziţiile făcute pentru medicamente şi acele informaţii care ţin de buna funcţionare a centrului. Cu alte cuvinte activitatea centrului poate fi monitorizată. ,,Numărul pacienţilor a crescut de la an la an. La Victoria nu există un centru de primiri urgenţe, singurul loc unde pot apela pacienţii în afara orelor de program al medicilor de familie, este Centrul de permanenţă. După ce s-a închis spitalul în 2011 am înregistrat o creştere a numărului de pacienţi. La centru toate serviciile sînt gratuite, este vorba despre consultaţii şi tratamente” a mai spus dr. Sorin Prică, coordonatorul centrului. De la începutul anului şi pînă în prezent la centrul de permanenţă au fost înregistrate 1.229 de consultaţii şi 1.245 de tratamente.

Urgenţe de cod verde

Mulţi pacienţi din Victoria solicită ajutor prin apel 112, iar după ce sînt monitorizaţi aceştia refuză transportul la Spitalul Municipal Făgăraş motivînd că după 3 - 4 oresînt trimit acasă şi nu au cu ce se deplasa. ,,De la 1 ianuarie 2018, prin dispeceratul 112, pacienţii care nu au probleme grave de sănătate pot fi direcţionaţi la cel mai apropiat centru de permanenţă. Și la Victoria a început să funcţioneze acest sistem, noi ajutăm pacienţii cu urgenţe minore de cod verde, care sînt de competenţa noastră. Dacă avem urgenţe de cod galben sau roşu solicităm Ambulanţa. În Braşov, mulţi pacienţii sînt direcţionaţi către centrele de permanenţă din apropiere” a mai spus Sorin Prică.

Statistica ministrului este contrazisă

Aşa cum susţine ministrul Sănătăţii, centrele de permanenţă din localităţi nu au dus la scăderea numărului de pacienţi care se prezintă la Urgenţe, ci, din contră, la creşterea lor cu aproximativ 30 la sută. „În ultima perioadă, am făcut o analiză a acestor centre pentru că, în ultima perioadă, tariful crescînd foarte mult, din punctul meu de vedere, şi responsabilitatea celor care lucrează acolo trebuie să crească. Făcînd o analiză la nivelul ţării, numărul prezentărilor în urgenţă, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a crescut aproximativ cu 30 la sută, ceea ce este strigător la cer, nu mă feresc să o spun, în condiţiile în care, categoric, la numărul de cazuri crescute, creşte finanţarea unităţii de primiri urgenţe, creşte şi finanţarea centrelor de permanenţă. Eficienţă zero şi atunci urmează să promovăm un proiect de act normativ în care să şi desfiinţăm aceste centre pentru că în primul proiect era vorba doar de înfiinţare”, a declarat ministrul Sorina Pintea.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că aceste situaţii vor fi prezentate odată cu promovarea actului normativ.

SNMF: Aceste centre reprezintă de multe ori şansa pacienţilor la viaţă

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă cu privire la informaţiile din spaţiul public privind intenţia autorităţiilor de a închide centrele de permanenţă. ,,Aceste centre reprezintă de multe ori şansa pacienţilor la viaţă. În prezent la nivel naţional funcţionează un număr de 352 de centre. Marea lor majoritate funcţionează în zonele rurale sau izolate precum şi zonele urbane (în locul camerelor de gardă ale spitalelor desfiinţate). Centrele de permanenţă sînt unităţi medicale care sigură continuitatea acordării serviciilor medicale de asistenţă medicală primară pacienţilor cu afecţiuni acute, subacute, acutizările bolilor cronice şi urgenţele. În cazul urgenţelor care nu pot fi rezolvate la nivelul centrelor de permanenţă (urgenţe de cod galben şi roşu) se asigură primul ajutor, stabilizarea şi temporizarea în vederea transferului pacientului prin serviciul de ambulanţă către unităţile de primiri urgenţe. Creşterea finanţării centrelor este absolut necesară, în condiţiile în care este prima majorare a tarifelor din anul 2011. Apreciem faptul că Ministerul Sănătăţii s-a preocupat de indentificarea de resurse pentru completarea finanţării chiar dacă cuantumul acesteia nu este la nivelul salarizării din sistemul public valabil după 1 martie 2018. În opinia noastră adresabilitatea crescută la unităţile de primiri urgenţe are alte cauze, absolut independente de modul de funcţionare a centrelor de permanenţă. Posibile cauze ar putea fi inegalitatea distribuirii de resurse şi inaccesibilitate investigaţiilor imagistice şi de laborator, în marea majoritate a timpului şi pentru o mare parte dintre pacienţi, inclusiv a persoanelor neasigurate în sistemul public de asigurări de sănătate. Asigurarea continuităţii serviciilor medicale pacienţilor din zone rurale, izolate sau din zone urbane cu acces dificil la UPU, reprezintă un drept al pacienţilor. Aceste centre asigură accesul la servicii medicale în mod echitabil tuturor cetăţenilor ţării. Fucţionarea centrelor de permanenţă trebuie sprijinită prin dotare şi finanţare corespunzătoare, pentru a putea să asigure o paletă cît mai largă de servicii. SNMF consideră că închiderea centrelor de permanenţă fără evaluare bazată pe criterii adaptate contextului local reprezintă o încălcare a dreptului la sănătate a unor largi mase de pacienţi. Înainte de a lua o astfel de decizie este absolut necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate pentru a evita funcţionarea ilegală a acesteia” a spus preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, Dina Mergeani. (Carla TATU)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...