Tabără internaţională la Drăguş |
![]() |
Luni, 02 Iulie 2018 20:43 | ||||||
Au aderat la acest sistem de educaţie mai multe familii din Romania, chiar şi din Victoria. Peste 870 de persoane şi-au instalat corturile şi rulotele în zona de campare Drăguşel încă din 16 iunie şi vor rămâne aici pînă la 8 iulie a.c. S-au înscris în tabără familii din Canada, SUA, Germania, Olanda, Elveţia, Bulgaria, Franţa, dar şi din Romania. Organizatorul taberei de educaţie liberă este Cristian Florin Ivan. ,,Ca şi anul trecut le-am pus la dispoziţie zona de agrement Drăguşel. Pe o suprafaţă de 2 sau 3 hectare participanţii taberei şi-au montat corturile şi rulotele. Le-am oferit condiţii, curent electric şi duşuri cu apă caldă. Conform unui program zilnic aceştia desfăşoară activităţile în scop educativ-recreativ. În această tabără participă familii din toată lumea, dar şi din Romania. Cei mai mulţi participanţi au ales să fie cazaţi în zona de campare Drăguşel, dar sînt familii care s-au cazat în sat sau la pensiunile din zona turistică Drăguş şi zona turistică Sîmbăta de Sus. Aceştia nu lipsesc de la activităţile organizate în tabără” a spus primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu Drăguşul destinaţie pentru străini Multe familii au călătorit mii de kilometri pentru a participa la această tabără. Pe reţelele de socializare participanţii s-au înscris în taberă, au confirmat prezenţa şi au stabilit perioada cînd vor ajunge în tabără. Zeci de familii participă pentru prima dată într-o astfel de tabără şi s-au declarat foarte mulţumiţi. ,,Este ceva ce nu poţi descrie în cuvinte, trebuie să simţi ceea ce se întîmplă în această tabără. Copiii sînt preocupaţi de activităţi şi au libertatea de a se bucura de natură. Acest loc este destinat pentru tabără, zona este superbă, drumeţiile în munţii sînt de nedescris. Localnicii ne-au oferit tot ce avem nevoie. Aici avem posibilitatea să mîncăm sănătos. Participăm pentru prima dată în tabără, dar este superb, ne bucurăm de linişte şi de aer curat” a spus un grup de părinţi.
Părinţii stabilesc programul zilnic pentru copii, iar aceştia îşi aleg activităţile în funcţie de abilităţi şi aptitudini. Sînt organizare ateliere de pictură, croşetat, meşteşuguri, dans, muzică, broderie, etc. În această tabără au poposit părinţi cu copii de toate vîrstele din Europa, Canada şi SUA. I-am văzut grupaţi şi făcînd diverse activităţi. Un grup de tineri cîntau la chitară, alţi căutau plante pentru a face amprentare vegetală pe figurine de ipsos. Unele fetiţe dansau, iar părinţii erau în jurul lor şi le supravegheau. Alături de aceşti copii în tabără sînt primiţi şi elevii din Drăguş, care, seară de seară, se alătură acestui grup. Participanţii taberei fac şi activităţi sportive şi folosesc terenul sintetic de la baza sportivă din Drăguş. Vestiarele au fost amenajate de părinţi ca sală de cinema, unde au rulat filme pentru copii, desene animate, dar şi un filuleţ despre educaţia de acasă. Tabăra anuală de educaţie liberă aduce beneficii comunei. Familiile sînt cazaţi în zona de campare, în sat şi la pensiunile din zonă. Membrii taberei s-au declarat foarte încîntaţi de produse tradiţionale pe care le achiziţionează de la drăguşeni. Ouă, brînză, produse lactate, produse din carne, dulceaţă, gemuri, siropuri, fructe şi legume sînt cele mai căutate produse. Ei s-au organizat într-un grup pe facebook şi îşi transmit acolo informaţii despre cumpărăturile din sat, numărul d ecasă, familia. ,,Mă bucur că turiştii din tabără se aprovizionează de la oameni din sat, le bat la poartă şi le cumpără produsele. Oamenii sînt mulţumiţi şi fericiţi că produsele lor sînt apreciate de străini şi vin la poarta lor de cîte ori au nevoie. Organizatorul taberei vrea ca zona Drăguşel să fie destinaţia acestei tabere şi pentru anii viitori” a mai spus primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu. Prima tabără de educaţie liberă a fost organizată în judeţul Cluj, apoi în Mureş, după care organizatorul a ales comuna Drăguş. Mişcarea homeschooling Homeschooling-ul sau educaţia de acasă este o mişcare care a luat amploare în multe ţări de pe mapamond, iar după 1990 şi în România, prin care părinţii au ales să fie mentori pentru copiii lor excluzînd serviciile directe ale şcolilor şi ale dascălilor. În România au aderat la acest sistem de educaţie paralel peste 500 de familii, dar în lume sînt milioane de familii care au îmbrăţişat şi practică homeschooling-ul de mulţi ani. Odată pe an aceste familii se întîlnesc în tabere internaţionale organizate în diferite locuri. Pentru aceste familii nu există graniţe din niciun punct de vedere, comunicarea este principalul obiectiv pe care-l urmează. ,,Şcolirea nu te învaţă diversitatea, te învaţă intoleranţa. Te înregimentează. Toţi sînt îmbrăcaţi la fel, toţi trebuie să stea în acelaşi spaţiu, toţi trebuie să înveţe acelaşi lucru, toţi trebuie să aibă acelaşi nivel de învăţătură, toţi sînt obligaţi să facă ce le spune un nene sau o tanti. Unde este varietatea? Orice copil normal se plictiseşte. Nici la serviciu, ca adult, nu faci toată ziua acelaşi lucru” este explicaţia unui părinte care aplică homeschooling pentru pruncii lui. Familiile aleg această variantă pornind de la diferite motive, de la problemele din sistemul educaţional, de la credinţele religioase, de la diferitele filosofii de educare. Există homeschooling care se realizează după un curriculum şi există homeschoolingul care nu se realizează după nicio structură, iar copilul studiază în fiecare zi ce vrea supravegheat şi îndrumat de părinţi. Toate familiile din tabără sînt adepte ale homeschooling, iar copiii lor studiază acasă, nu într-o instituţie de învăţămînt, susţinînd că acasă pot asigura un mediu de educaţie mult mai sigur şi mult mai lejer decît cel oferit de şcoli. Un alt argument susţinut de ei se referă la îmbunătăţirea relaţiei părinte - copil.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |