Drapelul a fost arborat pe ritmurile Imnului Național Doi veterani de război din Basarabia au poposit la Făgăraş, în drumul lor spre Alba Iulia, la Maratonul memoriei

     Prin decretul cu numărul 96/20 mai 1998 s-a stabilit ca 26 iunie să fie Ziua Drapelului Național. Pe platoul din fața Casei de Cultură s-au reunit reprezentanții Centrului de infanterie şi vânători de munte, ai MAI, Jandarmi, ai Primăriei şi public. ,,Sărbătorim cele trei culori ale naţiunii române. Acestea simbolizează Unirea de la 1859, Independenţa de la 1877 şi, inclusiv, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iar toate bătăliile pentru naţiunea română s-au desfăşurat sub acest stindard. Drapelul simbolizează independenţa, onoarea, tăria şi dragostea de ţară“ a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Municipiului Făgăraş. ,,Astăzi, la aniversarea a douăzeci de ani de la proclamarea acestei zile importante, vă adresez tuturor urări. Drapelul i-a călăuzit pe militari şi este un simbol al unităţii naţionale, care îi uneşte pe românii de pretutindeni. Sînt mîndru din nou că sînt român şi mă bucur că ne-am adunat aici, reprezentanţi ai instituţiilor civile şi militare pentru a cinsti Drapelul naţional. Pot spune că pentru militari Drapelul nostru însoţeşte întotdeauna, atît în momente de bucurie cît şi de tristeţe, în misiuni şi exerciţii, în ţară şi în afara teritoriului, armata română” a spus locotenent colonel Ştefan Câmpean, comandantul centrului de Infanterie şi vânători de munte de la Făgăraş.

 S-a intonat imnul național în timp ce un grup de militari a adus drapelul național pentru a fi arborat. Comandanții unităților militare, primarul şi preotul militar au salutat drapelul şi l-au sărutat. Ca noutate, preotul militar Gherasim Frăţilă a binecuvîntat drapelul. ,,Drapelul României este tricolor, culorile sînt aşezate vertical, în ordinea următoare, începînd de la lance: albastru, galben, roşu", este stabilit în Constituţie, prin Articolul 12.
     Drapelul Tricolor a fost decretat ca simbolul ţării de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, în 14/26 iunie 1848, sub deviza "Dreptate - Frăţie".


Maratonul memoriei a trecut prin Făgăraş
 

     Printre participanți s-au aflat doi veterani de război din Basarabia care au luptat pe Nistru şi care se aflau în drum spre Alba Iulia în cadrul Maratonului memoriei. ,,Sîntem veterani de război de la Nistru şi participăm la Maratonul memoriei, iar la 1 iulie trebuie să fim la Alba Iulia unde vom transmite tinerilor mesajul nostru, al Basarabiei. Tinerii trebuie să meargă pe jos pînă în Basarabia. Sîntem bucuroşi că am ajuns la Făgăraş de Ziua Drapelului Național. Vă felicităm pe toți şi ne bucurăm că sîntem acasă, în România Mare. Declarația noastră este una singură: Vrem acasă, în România Mare. Părinții noştri au fost români, ei n-au refuzat cetățenia română, sîmtem români şi noi vrem acasă. De aceea mesajul nostru este ca generația tînără să ne urmeze pe noi. Sperăm ca în cel mai scurt timp să fim toți într-o familie mare. Spunea Mihai Eminescu, sîntem români şi punct. Purtăm cu noi o carte în memoria celor care au căzut în război, la Nistru. Sînt 320 de tineri, martiri ai neamului, care au căzut pentru pămîntul românesc. Îi purtăm în suflet. Pe unde trecem prin România strîngem semnături pe această carte istorică de memorii. Va semna şi primarul Făgăraşului aici, pentru aceşti eroi. Această carte va fi transmisă tinerilor din România şi din Basarabia” au spus ofițerii în rezervă, veterani de război, Ghenadie Cosovan şi Nicolae Palamarciuc.

Războiul de pe Nistru a început în 1992
 

     ,,Ne oprim în majoritatea localităţilor şi ne trezim în fiecare dimineaţă la ora 5.00. Sîntem ferm convinşi că va fi unire, fraţii noştri români ne primesc peste tot ca acasă. Oamenii ne invită la masă, ne dau lapte, mîncare. Astăzi am fost invitaţii primarului Municipiului Făgăraş. Facem parte din Comisia pentru Centenar şi am parcurs 670 de kilometri doar cu bicicleta” a spus ofiţerul în rezervă Ghenadie Cosovan, fost viceministru al Ministerului Apărării din Republica Moldova. Războiul de pe Nistru s-a purtat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă. ,,Când s-a început războiul? Războiul s-a început atunci când puterea centrală de la Moscova a simţit că în Republicile unionale se încep mişcări de eliberare. Fraţii noştri de peste Prut au apărat independenţa cu armele în mînă. Mulţi au căzut pe frontul de luptă. Războiul de pe Nistru a început pe data de 2 martie 1992, astăzi se află încă unităţi militare ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova. Concluzia este una. Nu va fi pace mult timp pe teritoriul Republicii Moldova pînă cînd nu vom şti ce trebuie să facem. Noi trebuie să fim acolo unde este lumea civilizată, noi trebuie să fim unde ne-am pornit, în Uniunea Europeană. Trebuie să ştim că pe cale militară nu se poate rezolva această problemă. Desigur că de vină sînt în primul rînd cei care conduc Federaţia Rusă, cei care au lăsat armata a 14-a în Transnistria. Ruşii au procedat asemenea ca în Georgia, şi au lucrat la deznaţionalizare . În Republica Moldova există două facţiuni bisericeşti: una subordonată Patriarhiei Române, alta Moscovei” explică veteranii de război. (Ştefan BOTORAN)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."