Peste 200 de iubitori de ciclism au participat la proiectul TRAC organizat în Ţara Făgăraşului S-au parcurs 104 km pe două trasee cu popas la Toderiţa şi la Drăguş De vorbă cu istoria, la Cetatea Făgăraşului

     Turul ciclist Bike&Like a ajuns la a 5-a ediţie şi a îmbinat sportul cu istoria şi turismul.

 În acest an, evenimentul TRAC a avut ca temă Rezistenţa Anticomuniste din Ţara Făgăraşului şi s-a desfăşurat în perioada 7-8 iulie a.c. în organizarea Asociasţiei Club Sportiv Non Stress, Asociaţia Proturism Ţara Făgăraşului, Primăria Municipiului Făgăraş împreună cu Consiliul Local Făgăraş. Au participat iubitori de ciclism din toată ţara care au mers pe urmele luptătorilor anticomunişti din Ţara Făgăraşului folosind cele două trasee din Ţara Făgăraşului alese de organizatori. S-au parcurs în două zile 104 km, alegîndu-se două popasuri, unul în Poiana Vadului şi altul în zona Drăguşel din comuna Drăguş.

Startul s-a dat la Cetatea Făgăraşului
 

     ,,Evenimentul face parte dintr-un proiect mai larg intitulat ,,Bike and Like“ şi este deja la cea de-a V-a ediţie. Întotdeauna am urmărit două componente: cea sportivă, în cadrul căreia încercăm să atragem oamenii către mişcare, şi cea de cunoaştere a României, atît din punct de vedere geografic cît şi cultural şi istoric. Această ediţie de ,,Bike and Like“ se numeşte TRAC, adică Turul Rezistenţei AntiComuniste. Urmărim să menţinem vie rezistenţa anti-comunistă din Munţii Făgăraş. Am pedalat cu bicicletele pe traseele urmate de eroii partizani pe traseul Mîndra-Toderiţa-Șercaia-Lisa-Sîmbăta-Drăguş şi am ascultat relatări ale celor care au fost martorii acelei felii de istorie. La acest tur au fost înscrise 213 persoane de toate vîrstele, venite din toate colţurile ţării. A fost concurs. Concursul a început dimineaţa, pe data de 7 iulie, la ora 9.30, iar startul s-a dat lîngă Cetatea Făgăraşului. Duminică, 8 iulie, a început cea de-a doua ştafetă, tot din acelaşi punct, la ora 9.00. Sîmbătă s-a mers spre Toderiţa iar duminică pînă la Poiana din Drăguş“ a spus Mihai Preda, preşedibntele Asociaţiei Non Stress. ,,Am fost impresionat la Toderiţa, unde organizarea a fost impecabilă. Sînt oameni cu pregătire, culţi, veniţi din toată ţara, care fac parte din diferite domenii, cu vîrste diferite. De la Toderiţa au venit înapoi, iar duminică am luat-o de la capăt, şi ne-am îndreptat spre Drăguş. Sînt studenţi, directori de bănci şi oameni de afaceri“ a spus Ioan Bucelea, fost deţinut politic, secretarul AFDPR Făgăraş.

Eroii anticomunişti, omagiaţi în Cetatea Făgăraşului
    

     Sîmbătă, 7 iulie, începînd cu ora 17.30, toţi participanţii la tur au fost prezenţi în crama din Cetatea Făgăraşului, unde au fost omagiaţi luptătorii anticomunişti într-un cadru emoţionant. Evenimentul a început cu un moment artistic prezentat de artista făgărăşeană Anca Urmaciu, membru al grupului Evadart, care a ţinut un inedit moment interpretativ la nai. ,,Mă bucur că astăzi cultura se împleteşte cu sportul, muzica şi istoria“ a spus artista.

Lucia Baki: ,,Andrei Haşu, împuşcat în Voivodeni şi răstignit pe o uşă”

     Lucia Baki, directoarea ziarului ,,Monitorul de Făgăraş“, coautoarea volumului III din seria ,,Brazii se frîng dar nu se îndoiesc“ în colaborare cu Ion Gavrilă Ogoranu, conducătorul Grupului de luptători din Munţii Făgăraş, a vorbit despre lupta anticomunistă şi despre suferinţele făgărăşenilor în timpul persecuţiilor comuniste. ,,Aş vrea să felicit organizatorii, care promovează o pagină din istoria Făgăraşului. Să ne întoarcem în timp, în iunie 1948 şi să ne imaginăm Liceul ,,Radu Negru“ unde aveau loc probele de Bacalaureat. Comuniştii şi securitatea erau în mijlocul elevilor, dar nu pentru a-i felicita ci pentru a-i aresta. Au intrat în sălile de examen şi au început să-i aresteze. Îl amintim aici pe Andrei Haşu din Pojorta, împuşcat în Voivodeni şi răstignit pe o uşă, lăsat să fie văzut vreme de trei zile de către săteni, elevi şi copii. Cei care au reuşit să scape au fugit în munţi unde era un nucleu de studenţi făgărăşeni de la facultăţile din Cluj şi Bucureşti conduşi de către Ion Gavrilă Ogoranu, eroul naţional care a plecat dintre noi în anul 2006. Aşteptau cu toţii ajutor de la americani dar, după cum ştiţi, americanii n-au mai venit. Oare noi, generaţia de astăzi, cum ne-am simţi în faţa plutonului de execuţie? Ei au murit pentru valorile şi simbolurile româneşti: iubirea de neam, de Dumnezeu şi cea a drapelului. În toate satele făgărăşene, în număr de 64, au fost oameni care i-au ajutat pe luptătorii din munţi şi care au suferit la rîndul lor persecuţiile securităţii. Aici, în cetate, a fost închisoare, iar suferinţele au fost foarte grele. O scrisoare a deţinutului Valeriu Sasu din Dumbrăveni vorbeşte despre torturile din Cetatea Făgăraşului“ a spus Lucia Baki. Cuvintele ei au fost completate de no prezentare a fotografiilor luptătorilor şi de un fragment dintr-un interviu filmat al lui Ion Gavrilă Ogoranu redînd textul Testamentului scris de partizani în Vîrful Buzduganul din Munţii Făgăraşului, în Săptămîna Patimilor din 1954.

Adrian Pătarşcu de la grupul ,,Vouă“ a fost prezent la eveniment
 

     ,,Începînd cu anul 1983, am iniţiat grupul studenţesc ,,Vouă“ în cadrul căruia am spus glume cu dublu sens. De fiecare dată eram chemaţi să spunem ce avem de susţinut. Am dat între timp mii de spectacole şi eram chemaţi să spunem ce nu ne convine. Festivalul Artei Studenţeşti a fost o supapă, dar şi un moment prielnic pentru autorităţile comuniste să-i testeze pe tinerii studenţi. Înaintea noastră, după cum vedeţi, au existat oameni care au crezut că pot învinge comunismul“ a spus Adrian Pătraşcu.

Recital de poezie cu actriţa Camelia Varga
 

     Actriţa Camelia Varga a înfiorat audienţa prin recitarea unor poezii de Radu Gyr, Zoriţa Laţcu şi Valeriu Gafencu, poeyii ale închisorilor comuniste. ,,Am ales să recit aceste poezii fără muzică, de obicei eu recit pe un fond muzical dar mi-am dorit să nu se piardă sensul versurilor“ a spus Camelia Varga. Versurile ,,Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” au trecut dincolo de zidurile castelului prin recitalul actriţei făgărăşene.

Ioan Bucelea: ,,Dacă ar mai fi şi nişte locuri de muncă ar fi nemaipomenit“
 

     ,,Ne-am întîlnit la Toderiţa, aveţi un proiect minunat. Făgăraşul a reînceput să trăiască, dacă ar mai fi şi nişte locuri de muncă, ar fi nemaipomenit“ a spus Ioan Bucelea care a predat microfonul preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza.

Octav Bjoza: ,,Deţinuţilor li se scoteau dinţii cu cleştele şi erau arşi cu fierul”
 

     Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a ţinut un discurs emoţionant care a fost ascultat într-o linişte deplină. ,,Le mulţumesc făgărăşenilor pentru că şi-au adus aminte de mine că mai exist. În această încăpere, în urmă cu 70 de ani, erau între 260 de deţinuţi. Doar Ioan Mănoiloiu din Braşov mai trăieşte şi este în vîrstă de 94 de ani. Am cunoscut în temniţă 4-5 dintre cei care au fost închişi la Făgăraş. În urmă cu 60-70 de ani au existat cîteva noţiuni: de neam, patrie, tricolor, credinţă strămoşească. Constat cu durere că aceastea astăzi nu mai contează. Este foarte trist că au existat bărbaţi, femei, ţărani, muncitori şi oameni cu titluri academice, iar astăzi nu mai sînt. Mai este nevoie de vreo dovadă cînd vezi că ţara este părăsită cu atîta uşurinţă? Am intrat în temniţele comuniste la vîrsta de 19 ani şi am fost educat de unii dintre aceia pe care i-aţi văzut în imaginile de pe ecran. N-am reuşit să oprim instaurarea comunismului, dar a meritat lupta. Am demonstrat lumii întregi că în această ţară nu toţi am fost nişte laşi şi nişte lingăi ai Partidului Comunist şi ai Moscovei. Stau şi mă întreb: ,,Unde sînteţi voi, cei care v-aţi sacrificat în urmă cu 60-70 de ani? Din lagărul de la Salcia spre temniţa de la Văcăreşti am purtat şi eu lanţuri la picioare. De undeva, de acolo de sus, ne priviţi şi constataţi cît de neputincioşi am rămas pentru că la putere sînt tot dictatorii de dinainte de 1989. Mulţi dintre noi ne-am întors acasă doar ca să murim, foarte puţini am făcut excepţii. Prin tot ceea ce se întîmplă azi se demonstrează că nu mai este nevoie de repere morale. Ne-am vîndut pe un pumn de galbeni pădurile patriei, dar am vîndut şi tinereţe şi inteligenţă. Am obligaţia să vă vorbesc despre ororile petrecute în România, în niciuna din ţările comuniste nu s-a întîmplat aşa ceva. Deţinuţilor li se scoteau dinţii cu cleştele şi erau arşi cu fierul. Am muncit cinci ani în minele de la Baia Sprie, ne-au luat tinereţea, libertatea, viaţa, şi mai aveţi curajul să spuneţi că ne oferiţi gratuităţi? Tăiam iarna stuf în Delta Dunării şi mîncam şerpi cruzi aflaţi în stare de hibernare pentru că ne era foame. Doar noi mai ştim unde erau acele lagăre căci şi-au şters toate urmele pentru a nu fi cunoscute. Ne-am iertat călăii, pentru că iertarea este cea mai puternică armă, dar niciodată n-am ştiut că justiţia îi va apăra pe călăi şi le vor fi acordate pensii grase. Parcă, totuşi, ne aflăm în anul centenarului. Să-i fi lovit amnezia pe politicieni? Făuritorii Marii Uniri au murit lîngă noi, în temniţele comuniste, iar noi nu existăm! Este o ruşine pentru întreaga naţie română. Cincizeci dintre generalii României care au condus armata pentru reîntregirea patriei au fost exterminaţi în temniţele comuniste. O ruşine! Dacă mai există ultime fărîme ale moralei în România, acestea mai supravieţuiesc doar între zidurile AFDPR. Aici este kilometrul ,,0“ al moralei“ a spus Octav Bjoza care i-a amintit pe făgărăşenii cu care a trăit calvarul din închisorile şi lagărele comuniste.

Gheorghe Sucaciu: ,,Trebuie să transimitem mai departe adevărata istorie a Ţării Făgăraşului“

     ,,Am participat la eveniment prin a pregăti sosirea dumneavoastră la Făgăraş. Tema evenimentului a fost foarte bine aleasă, Rezistenţa Anticomunistă din Ţara Făgăraşului, iar noi trebuie să spunem lucrurile care nu pot fi ţinute sub tăcere. Trebuie să transimitem mai departe adevărata istorie a Ţării Făgăraşului“ a spus Gheorghe Sucaciu, primarul municipiului Făgăraş. Evenimentul s-a încheiat cu un cîntec interpretat de eleva Iuliana Stiniguţă. Evenimentul a continuat şi duminică, cicliştii parcurgînd al traseu cu popas la Drăguş unde au aflat alte istorii despre Rezistenţa Anticomunistă de la foştii deţinuţi politici din zonă. Ziua s-a încheiat cu premierea sportivilor. (Ștefan BOTORAN)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."