Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul
Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul Email
Luni, 16 Iulie 2018 19:25

 

     Vineri, 20 iulie a.c. îl prăznuim pe Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanţi profeţi ai Vechiului Testament dar, totodată, este şi una dintre cele mai proeminente figuri ale credinţei noastre.

Ilie- personaj istoric
 

     Ilie, profetul lui Israel, a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos şi apare în Vechiul Testament sub denumirea ebraică de ,,Elîyyahu“ sau ,,Elîyyâ“. În traducerea grecească a Vechiului Testament el apare ca ,,Eleiou“ iar în Noul Testament ,,Eleias“. Numele său înseamnă ,,Yah este El“ sau ,,Yahveh este Dumnezeu“. După cum observăm, are la bază un nume teoforic, ca majoritatea profeţilor.

 Scriptura ne prezintă informaţii asupra locului de unde se trage: ,,Atunci Ilie Tesviteanul, proroc din Tesba Galaadului…“. ( III Regi 17, 1) Unii cercetători susţin că, deşi locuia în Galaad, locul său natal ar fi în altă parte. Cele mai multe surse identifică localitatea Tişbe din Galaad, iar istoricul Josephus Flavius este de acord cu această interpretare în lucrarea sa intitulată ,,Antichităţi iudaice“. Tişbe a fost identificat a fi o localitate situată la 13 km de Iaboc, în partea de nord, ,,un rîu ce curge spre V şi se varsă în Iordan, la vreo 32 de km de Marea Moartă. Are izvoarele în apropiere de Aman, în Iordania, şi are o lungime totală de 96 de km. În zilele noastre este numit Wadi Zerqa. A marcat graniţa dintre teritoriul lui Amon şi al lui Gad (Deuteronom 3:16) Ilie este un personaj carismatic, cu adînci rezonanţe în istoria poporului evreu.

Contextul istoric în care a trăit Ilie
 

     Ilie apare în cartea a III-a a Regilor fără o introducere prealabilă, a apărut direct şi spontan: ,,Atunci Ilie Tesviteanul, prooroc din Tesba Galaadului, a zis către Ahab: Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decît numai cînd voi zice eu!“. (III Regi 17, 1). ,,Ilie a militat pentru purificarea credinţei în Dumnezeul unic şi împotriva ipocriziei religioase şi a cultului lui Baal, care se răspîndise printre israeliţi sub influenţa Isabelei, nevasta lui Ahab, venită din Sidon“. (Dicţionar Enciclopedic de Iudaism) Ilie şi-a desfăşurat activitatea profetică în regatul de Nord, în vremea dinastiei Omri, şi a fost contemporan cu regii Ahab şi Ahazia. Contextul perioadei în care a trăit Ilie a fost destul de tulbure. Ahab a fost fiul şi succesorul lui Omri la domnie, întemeietorul dinastiei şi cel de-al şaptelea rege al lui Israel. A domnit în perioada 874-852 î. Hr. El s-a căsătorit cu Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului, care îndeplinea şi funcţia de preot al zeiţei Astarte. Astarte face parte din panteonul mitologic fenician, zeiţă a fertilităţii şi a fecundităţii, sora şi soţia zeului Baal. Cultul ei a înflorit cu precădere în Cartagina, unde era recunoscută şi ca ,,patroană“ a cerului şi a pămîntului. A fost preluată de către egipteni, care o considerau fiica lui Ra sau a lui Ptah, avînd ca sarcină paza faraonului, fiind investită în acest mod şi cu atribuţii războinice. Asigura şi protecţia iubirii, fiind reprezentată în această ipostază ca o tînără frumoasă cu cap de gazelă, iar în cea de zeiţă a războiului, călare pe cal sau într-un car. În ceea ce-l priveşte pe Baal, el este zeul furtunilor la popoarele semitice din vest. I se mai spunea şi Hadad. ,,Cultele lui Baal au afectat şi au constituit o provocare la închinarea lui Iahveh în tot cursul istoriei israelite“. (Dicţionar Biblic) Era cel mai important zeu al panteonului canaanit. Prin căsătoria cu Izabela, Ahab a ratificat un tratat de alianţă cu regele Tirului- Etbaal. Prin aceasta, el a încercat să anihileze ostilitatea Damascului. Izabela a creat condiţii pentru răspîndirea în Samaria a cultului zeului ei natal- Baal. De aici a apărut şi conflictul cu sacerdoţii naţionalişti, precum şi profeţii lui Israel. ,,Concepţia ei despre monarhia absolută a fost în opoziţie cu relaţia evreilor de legămînt între Iahve, rege şi popor. Ea a luat iniţiativa în incidentul cu via lui Nabot- acţiunea ei lipsită de scrupule a afectat întreaga comunitate şi a subminat tronul lui Ahab. A avut ca rezultat revoluţia profetică şi exterminarea casei lui Ahab. După moartea lui Ahab Izabela a continuat să deţină puterea în Israel timp de 10 ani, rolul ei de regină mamă, în tot timpul domniei lui Ahazia şi apoi în timpul vieţii lui Ioram. Cînd Ioram a fost omorît de Iehu ea s-a îmbrăcat în haine regeşti şi l-a aşteptat. Ea şi-a bătut joc de Iehu şi şi-a înfruntat soarta cu curaj şi demnitate. Este remarcabil faptul că Iahve a fost onorat în numirea celor trei copii ai ei, Ahazia, Ioram şi Atalia, dar se pare că ei au fost născuţi mai înainte ca influenţa ei asupra lui Ahab să devină absolută“. (Dicţionar Biblic). Este interesant faptul că numele Izabelei este pomenit şi în Apocalipsă unde este asociat cu imoralitatea: ,,Dar am împotriva ta faptul că laşi pe femeia Izabela, care se zice pe sine proorociţă, de învaţă şi amăgeşte pe robii Mei, ca să facă desfrînări şi să mănînce cele jertfite idolilor“. (Apocalipsa 2, 20). Acest pasaj face parte din scrisoarea trimisă bisericii din Tiatira.

Lupta împotriva idolatriei
 

     Ilie apare ca un luptător necruţător împotriva idolatriei. Iată cum îl creionează părintele Nicolae Steinhardt: ,,Omul acesta, cu înfăţişare frustă de nu şi sălbatică, nu umblă cîtuşi de puţin cu jumătăţi de măsură ori cu mănuşi şi cu săru-mîna. E un ins dintr-o bucată, are o fire de luptător. Vorbeşte pe şleau, opreşte ploaia pe vreme de trei ani şi jumătate, aduce foametea în ţară şi junghie dintr-o dată nu mai puţin de patru sute cincizeci de preoţi ai lui Baal, după ce i-a luat copios în derîdere că în zadar şi-au chemat dumnezeul…Rîvnitor ca nimeni altul pentru Domnul Savaot ( ce se tîlcuieşte Dumnezeul oştirilor), nu se cruţă, ştie deopotrivă să asculte şi să dea porunci, se bucură de darul săvîrşirii minunilor, înviază copilul mort al văduvei din Sarepta Sidonului şi-i este dat să stea pe muntele Horeb înaintea feţei divinităţii, care i Se dezvăluie nu în chip de cutremur şi de foc şi nici cu vijelie năprasnică, ci în ipostaza-I cea mai tainică şi mai subtilă: ca adiere de vînt lin“.

Muntele Carmel
 

     Aici s-a desfăşurat confruntarea dintre Ilie şi preoţii lui Baal, este o luptă extinsă în istorie pe plan narativ şi spiritual. Carmelul constituie un şir de dealuri lung de cca 50 de km, care se întinde de la nord-vest spre sud-est, de la Mediterana, mai precis ţărmul de Sud al Golfului Acra şi pînă în cîmpia Dotan. Muntele propriu-zis constituie principala culme avînd înălţimea de 530 de metri. Este o regiune cu vegetaţie bogată şi nelocuită în cea mai mare parte, străpunsă de trecătorile Iocneam şi Meghido- o altă referinţă importantă despre care se spune că va constitui teatrul unui război apocaliptic. Aceeaşi denumire o poartă şi un oraş situat în Iuda, care acum poartă denumirea de Khirbet-el-Karmil. Ilie ceartă poporul printr-un discurs ilustru: ,,Pînă cînd veţi şchiopăta de amîndouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi Lui! Și dacă este Baal, urmaţi aceluia“. (III Regi 18, 21). Apoi propune o confruntare spirituală: ,,Daţi-ne doi viţei; ei să-şi aleagă unul, să-l taie în bucăţi şi să pună lemne, dar foc să nu facă, iar eu voi tăia bucăţi pe celălalt viţel şi-l voi pune pe lemne şi foc nu voi face. Apoi să vă chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema numele Domnului Dumnezeului meu. Și Dumnezeul care va răspunde cu foc, Acela este Dumnezeu. Și a răspuns tot poporul: Bine ai grăit!“. (III Regi 18, 23-24). Preoţii lui Baal şi-au început incantaţiile şi ritualurile dar nu s-a întîmplat nimic. Ilie nu este doar un proroc al Domnului, dar are şi simţul umorului, îşi bătea de-a dreptul joc de ei: ,,Strigaţi mai tare, căci doar este Dumnezeu! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească! Și ei strigau cu glas mai tare şi se înţepau după obiceiul lor cu săbii şi cu lănci, pînă ce curgea sînge. Trecuse acum de amiază şi ei s-au zbuciumat mereu pînă la timpul jertfei. Dar n-a fost nici glas, nici răspuns, nici auzire“. (III Regi 18, 27-29). Ilie le strigă să se dea la o parte, a zidit un jertfelnic din 12 pietre ce simbolizau cele douăsprezece seminţii ale lui Israel, a sădit un şanţ pe care l-a umplut cu apă, iar la vremea jertfei de seară a strigat: ,,Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă, Doamne, auzi-mă cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sînt slujitorul Tău. Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu întorci inima la Tine!“. (III Regi 36-37). Altarul s-a aprins deodată- ,,Și s-a pogorît foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărîna şi a mistuit toată apa care era în şanţ“. După aceasta, i-a stîrpit pînă la unul. ,,Iar Ilie le-a zis: Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape niciunul din ei! Și i-au prins, şi s-a dus Ilie la pîrîrul Chişonului şi i-a junghiat acolo“. (III regi 18, 40). Ilie s-a refugiat din calea mîniei reginei Izabela pînă la Beer-Șeba, în Iuda, apoi a mers în pustiu, după care a mers patruzeci de zile spre muntele Horeb, unde i s-a arătat Dumnezeu şi i-a dat poruncă: ,,Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu pînă la Damasc şi, cînd vei ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; Pe Iehu, fiul lui Nimşi, să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Șafat din Abel-Mehoa, să-l ungi prooroc în locul tău! “. (III Regi 19, 15-16) După ritualul proorocilor din Israel, Ilie îl lasă profet în locul său pe Elisei. Precum Iisus i-a luat pe ucenici de la pescuit, aşa l-a smuls Ilie pe Elisei direct de la plug facîndu-l prooroc al lui Dumnezeu. ,,Atunci a plecat Ilie de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arînd; acesta avea douăsprezece perechi de boi la pluguri şi la perechea a douăsprezecea era el însuşi. Și Ilie a trecut pe lîngă el aruncîndu-i mantia. Atunci a lăsat Elisei boii şi a alergat după Ilie, zicînd: Lasă-mă să merg să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea şi voi veni după tine! Iar el i-a zis: Du-te şi vino înapoi, căci ce-am făcut e făcut!“ (Regi III 19, 19-20)

Ilie este urcat la cer
 

     Înainte de a fi ridicat la cer de un car de foc, Ilie îl rînduieşte prooroc pe Elisei în locul său. ,,Și au venit amîndoi la Ierihon. Atunci s-au apropiat fiii proorocilor cei din Ierihon de Elisei şi i-au zis: Știi oare că Domnul ia pe stăpînul tău şi-l înalţă deasupra capului tău? Și el a răspuns: Știu şi eu, dar tăceţi! A zis Ilie: Rămîi aici, căci Domnul mă trimite la Iordan!“ Iar Elisei a răspuns: Cît este de adevărat că Domnul este viu şi cum este viu şi sufletul tău, tot aşa de adevărat este că nu te voi lăsa singur! Și s-au dus amîndoi; s-au dus şi cincizeci din fiii proorocilor şi au stat deoparte în faţa lor, iar ei amîndoi şedeau lîngă Iordan. Atunci, luînd Ilie mantia sa şi strîngînd-o vălătuc, a lovit cu ea apa şi aceasta s-a strîns la dreapta şi la stînga şi au trecut pe uscat. Iar după ce au trecut, a zis Ilie către Elisei: Cere ce să-ţi fac înainte de a fi luat de la tine. Iar Elisei a zis: Duhul care este în tine să fie îndoit în mine! Răspuns-a Ilie: Greu lucru ceri! Dar de mă vei vedea cînd voi fi luat de la tine, va fi aşa; iar de nu mă vei vedea, nu va fi. Pe cînd mergeau ei aşa pe drum şi grăiau, deodată s-a ivit un car şi cai de foc şi, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie în vîrtej de vînt la cer. Iar Elisei se uita şi striga: Părinte, părinte, carul lui Israel şi caii lui!“ (IV Regi 2, 5-12) Elisei a luat mantia lui Ilie care era căzută pe jos, a lovit apa cu ea, iar apa s-a tras, semn că duhul proorociei a venit peste el. Toate se leagă între ele. Moise a trecut Marea Roşie cînd a ridicat toiagul şi s-au tras apele, Ilie a lovit Iordanul cu mantia sa, iar apele s-au tras, Iisus Hristos a mers pe ape. Noul este ascuns în vechi, iar vechiul vorbeşte despre nou, aceasta este Cartea de căpătîi a întregii omeniri!

Importanţa lui Ilie
 

     Ilie are o mare trecere în memoria poporului evreu şi a lăsat urme adînci. Profeţia lui Maleahi spune: ,,Iată că Eu vă trimit pe Ilie proorocul, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare; El va întoarce inima părinţilor către fii şi inima fiilor către părinţii lor, ca să nu vin şi să lovesc ţara cu blestem!“. (Maleahi 3, 23-24). La sinagogile evreieşti, de Șabat şi sărbători, există binecuvîntarea: ,,Să ne bucurăm, Doamne, Dumnezeul nostru, cu profetul Ilie, slujitorul Tău!“ ,,Oamenii se gîndesc la Ilie chiar şi la modul cel mai concret, de exemplu, la sederul de Pesah (N.R- paşti), cînd pun pe masă un pahar de vin în plus, al cincilea, care se numeşte chiar ,,kos şel Eliahu“ (,,paharul lui Ilie“). Obiceiul s-a născut dintr-o controversă cu privire la numărul paharelor de vin care trebuie băute de seder- patru sau cinci- dilemă care, ca şi toate celelalte, se va rezolva cînd va veni Ilie. În speranţa că el se va ivi şi va aduce Izbăvirea chiar în seara de Pesah, există obiceiul de a lăsa uşa deschisă de seder, pentru ca profetul să poată intra“. (Dicţionar Enciclopedic de Iudaism). În imnurile de Șabat denumite ,,zmirot“ precum şi în cîntecele populare sau în poemele religioase intitulate ,,piyusim“ se vădeşte aşteptarea lui Ilie. Ilie rămîne o figură importantă şi în Tradiţia creştină. ,,Trei sînt figurile care fără îndoială fac legătura între Vechiul şi Noul Testament. Ele sînt: Ioan Botezătorul, ultimul proroc al Vechiului Legămînt; Isaia ,,evanghelistul Vechiului Testament; Ilie pe care Domnul Hristos îl identifică cu Ioan (Mat. 11, 13-14). În Evanghelia de la Matei se spune: ,,Și ucenicii L-au întrebat, zicînd: Pentru ce dar zic cărturarii că trebuie să vină mai întîi Ilie? Iar El, răspunzînd, a zis: Ilie într-adevăr va veni şi va aşeza la loc toate. Eu însă vă spun că Ilie a şi venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el cîte au voit; aşa şi Fiul Omului va pătimi de la ei. Atunci au înţeles ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul“. (Matei 17, 10-13). Ilie rămîne pentru noi un exemplu al luptei împotriva laşităţii şi a minciunii. ,,Să ne fie nouă tuturor pildă de neînfricare, sinceritate, dragoste de Dumnezeu, vorbire neprefăcută, silă de minciună şi de idolatrie, scîrbă de făţărnicie şi de uimită silă atunci cînd ne întîmpină pe calea întortocheată a vieţii scîrbavnica impostură“ spune părintele Nicolae Steinhardt, monahul de la Rohia.
(Ștefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 140 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4561714

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare