Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Brazii mor în picioare
Brazii mor în picioare Email
Luni, 23 Iulie 2018 17:56

 

Parastasul eroilor anticomunişti din Ţara Fãgãraşului a fost organizat la Crucea-monument de la Mãnãstirea Sâmbãta de Sus Numãrul participanţilor a depãşit cu mult ediţiile anterioare, majoritatea fiind tineri din toatã ţara îmbrãcaţi în costume populare specifice zonelor din care proveneau Numele luptãtorilor fãgãrãşeni şi Imnul luptãtorului cãzut de Simion Lefter au rãsunat la poalele Munţilor Fãgãraş


     Comemorarea luptãtorilor anticomunişti din Ţara Fãgãraşului a avut loc la Crucea-monument ridicatã lîngã Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus duminicã, 22 iulie 2018. Numãrul participanţilor care au ţinut sã aducã un omagiu eroilor anticomunişti a fost, în acest an, mai mare decît la ediţiile trecute. Pe lîngã supravieţuitorii luptei de rezistenţã anticomunistã şi urmaşii acestora au ajuns la parastas mulţi tineri din toatã ţara. Majoritatea dintre ei erau îmbrãcaţi în frumoase costume populare specifice zonelor din care proveneau. Toţi şi-au dat mîna şi au ridicat împreunã steagurile tricolore care, au acoperit Crucea-monument sub adierea linã a vîntului. Vîrful Buzduganul se vedea în zare legînd parcã monumentul printr-o linie imaginarã şi dreaptã. Este vîrful muntos unde luptãtorii din Grupul condus de Ion Gavrilã Ogoranu au scris Testamentul pentru urmaşi în Sãptãmîna Patimilor din anul 1954. Pe aceeaşi linie imaginarã priveau, atunci, toţi spre Mãnãstire şi aşteptau ca adierea vîntului sã le aducã frînturi din Troparul Marelui Praznic. Nici nu-şi imaginau cã tãvãlugul comunist îi va rãpune, pregãtindu-le fiecãruia cîte un cartuş. La sfîrşitul de an 1957 niciun luptãtor din Grupul Gavrilã n-a mai rãmas în viaţã. Ion Gavrilã Ogoranu a fost singurul cãruia Dumnezeu i-a îngãduit sã ducã lupta mai departe şi astfel adevãrul sã ajungã la generaţia de azi.
     „De ce trebuie scoasã la luminã istoria Rezistenþei anticomuniste ? Cei morþi în lupte sau în temniþe nu mai au nevoie de laude. Nu pentru laude au luptat. Puþinii supravieþuitori, tot asa. Dacã ai putrezit în închisori sau ai trãit 30 de ani condamnat la moarte, mãcar atît ai învãþat: sã nu te mai încînte desertãciunile omenesti, gloria, lauda si alte mãrunþisuri. De aceste fapte are nevoie faþa României în lume. Toate popoarele rãsãritene îsi au revoluþiile lor anticomuniste. Noi? Avem cea mai lungã si cea mai amplã rezistenþã armatã împotriva comunismului, dintre toate þãrile rãsãritene. Cu jertfele pe care le-am dobîndit în munþi si închisori, putem oricînd sta cu fruntea sus în rîndul popoarelor lumii. Aceasta este adevãrata imagine a României în lume.
De cunoasterea acestei istorii au nevoie tinerii de azi si de totdeauna. Ei pot fi mîndri cã sînt români. Pentru ca exemplul nostru sã le fie de învãþãturã si de îndemn.
Pentru ca atunci cînd Stalinii si Jirinovskii ar îndrãzni sã repete invazia, ei sã fie la datorie. Munþii, dragii nostri munþi ai României, îi vor primi si pe ei cu drag si-i vor adãposti, asa cum ne-au adãpostit si pe noi” a fost mesajul eroului Ion Gavrilã Ogoranu.

În prima duminică după praznicul Sf. Ilie
 

     A fost lăsat urmaşilor de către Ion Gavrilă Ogoranu ca în fiecare an, în prima duminică după sărbătoarea Sfîntului Ilie, la Crucea de la Mănăstire să se oficieze parastasul eroilor anticomunişti din Ţara Făgăraşului. De la edificarea monumentului prin grija luptătorilor anticomunişti supravieţuitori şi din agoniseala lor, în 1994, manifestarea anuală a fost organizată de Ion Gavrilă Ogoranu. De atunci şi pînă în 2006 a adunat la monument pe toţi supravieţuitorii şi pe urmaşii lor, cînd eroul făgărăşean a plecat la ceruri să întregească acolo fostul Grup Carpatin Făgărăşean: Remus Sofonea (Brâncoveanu), Victor Metea, Laurean Haşu (Leu), Nicolae Mazilu, Ioan Mogoş, Ion Ilioiu, Gheorghe Șovăială, Ghiţă Haşu, Andrei Haşu (Baciu), Jean Pop (Fileru), Marcel Cornea, Nelu Novac, Gelu Novac, Petru Novac, Toma Pirău (Porâmbu), Partenie Cosma. Dar şi sprijinitorii acestora din toate satele făgărăşene şi de pe Ardeal. Fundaţia ,,Ion Gavrilă Ogoranu” se ocupă anual de organizarea parastasului respectînd dorinţa foştilor luptători anticomunişti. În acest an, manifestarea a avut loc în perioada 20-22 iulie, la Mănăstirea Brâncoveanu.
 

Prof. univ. dr. Corvin Lupu despre iudeo-bolşevicii de ieri şi iudeo-globaliştii de azi
 

     Sîmbătă, 21 iulie, s-a desfăşurat Simpozionul memorial cu tema ,,70 de ani de la arestările din 1948”. Programul zilei a cuprins lansare de carte şi prezentarea de memorii ale supravieţuitorilor gulagului communist. Un urmaş al luptătorului Vasile Bucelea din Viştea de Sus, profesorul universitar doctor Corvin Lupu, a vorbit audienţei din Aula Academiei de la Sâmbăta despre rolul luptei anticomuniste şi despre comuniştii de atunci şi cei de astăzi care conduc în continuarea România. ,,Deşi s-au folosit motivaţii ideologice, în realitate s-a lovit în români şi românism. În 22 decembrie 1989 a fost adus la conducerea ţării un grup format din 5 persoane, 5 inşi au luat puterea. Ion Iliescu, mama ţigancă, tata jumătate evreu, jumătate român. Armata şi securitatea au ajuns în mîna aceluiaşi om, cel mai puternic om, generalul Nicolae Militaru, 100% ţigan. Ideologul lor, creierul lor, era Saul Bruckner, în România cunoscut ca Silviu Brucan, fost redactor şef al Scânteiei din 1945. Soţia lui, Alexandra Sidorovici, era cea care a controlat toate arhivele noastre şi le-a trimis la Moscova, seva istoriri noastre. Șeful Securităţii a devenit după evenimente Virgil Măgureanu. Prim-ministru, dar cel mai puţin influent dintre cei cinci, a fost Petre Roman, fiul comunistului Walter Roman. Lumea nu a obsrvat atunci că lovitura de stat din 22 decembrie 1989 a însemnat luarea puterii românilor şi predarea ei unor minoritari care apoi au dat România străinilor, iar astăzi cînd vă vorbesc eu, nicio bogăţie a ţării nu mai e a românilor. Iudeo-bolşevicii de atunci cînd şi-au dat mîna cu iudeo-globaliştii de acum au dat legile prin care nu mai avem voie să vorbim de legionari sau să vorbim rău de evrei. Mai grav, legea prevede acum închisoare dacă minimalizezi holocaustul. Sperăm că Dumnezeu nu-i va lăsa chiar aşa, mai există forţe văzute şi nevăzute care vor interveni ca lucrurile să intre pe făgaşul normal” a spus profesorul făgărăşean.

,,Cîţi din mişcarea Rezist au fost înainte de proteste la Biserică să spună Tatăl Nostru?”
   

 

 

 

 

     Cercetătorul Antoiu Marc din Deva a făcut o paralelă între Rezistenţa Anticomunistă şi grupul Rezist din ziua de azi. ,,Rezistenţa anticomunistă a fost o mişcare organizată, dar care s-a fragmentat pe parcurs din cauza agresivităţii comuniştilor. Luptătorii au plătit cu ani grei de închisoare. Mişcarea Rezist de azi se spune că luptă împotriva sistemului, iar liderii politici de azi se compară cu liderii de atunci deşi sînt infractori de drept comun, condamnaţi pentru corupţie. De exemplu, într-un ziar Adrian Năstase apare şi este comparat cu Iuliu Maniu, În trecut s-a luptat cu arma în mînă, azi se spune că liderii se luptă cu un sistem ticăloşit, cu statul paralel. În realitate ţinta este falsă, este manipularea maselor folosindu-se de lupta lor. În altă ordine de idei, în Rezistenţa anticomunistă, a existat poezia închisorilor, a fost scrisă în minte şi este astăzi o valoare inestimabilă, deşi cei de azi privesc memoriile scrise de foştii deţinuţi ca fiind fără valoare. Aceste memorii sînt hrană spirituală, izvoare primare ale istoriei. Deţinuţii de azi au creat şi ei literatura detenţiei pe care presa ne-o bagă pe gît. Nu este decît o scorneală a acestor penali pentru a-şi reduce pedepsele. Valoarea lor este nulă. Se doreşte să se pună Rezistenţa Anticomunistă între mit şi bagatelizare. Azi se adună mulţi la mişcarea Rezist, dar cîţi dintre ei au fost mai întîi la biserică să spună Tatăl Nostru? Rezistenţa Anticomunistă a fost sub semnul Crucii lui Hristos” a susţinut cercetătorul din Deva.

Taberele legionare au educat tineretul roman prin muncă
 

     A fost lansat volumul intitulat ,,Tabăra de muncă”, o reeditare a ediţiei din 1936 semnată de Mihail Polihroniade, intelectualul ucis în anul 1939. Este un album cu fotografii din taberele de muncă legionare organizate pe cuprinsul ţării. Sibianul Sorin Olaru a reuşit să reediteze volumul vechi îmbunătăţindu-l cu alte fotografii descoperite în biblioteci şi biserici. Prof. Corvin Lupu a făcut în cadrul Simpozionului naţional o scurtă recenzie a volumului, scoţînd în evidenţă necesitatea taberelor de muncă pentru tineretul român. ,,Au introdus în civilizaţia românească, a tineretului, munca. Și comuniştii au folosit munca patriotică, dar şantierele lor erau inspirate din taberele de muncă ale legionarilor. Taberele de muncă legionare au fost tabere de şcolire a tineretului, de disciplină, de educaţie. Legionarii nu aveau bani şi şi-au făcut singuri sedii folosind cărămizile făcute de ei din lut care era destul, au învăţat meserie în tabere. Nu era destrăbălare, deasupra tuturor acţiunilor lor era Biserica, nu se făcea nimic fără rugăciune. Răspîndeau o disciplină a tineretului român care a îngrijorat lumea. Astăzi, s-a ajuns ca din istoria ce se predă în şcoli să se scoată acea perioadă, dar se predă holocaustul. Comisiile din Ministerul Educaţiei fac programe şcolare care nu ajută la nimic. Aceste volume de cărţi, memorialistica, contribuie la educaţia elevilor, altfel decît în şcoli” a susţinut profesorul Corvin Lupu. Autorul volumului lansat, Sorin Olaru, se înteabă, cîte din obiectivele edificate în taberele de muncă mai sînt astăzi în picioare. Istoricul Alexandru Costache a vorbit despre totalitarism, fascism şi legionarism, un studio academic de care ar trebui să se ţină cont în mediul istoric. Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a vorbit de la pupitrul Aulei despre însemnele naţionale, despre onoare , demnitate şi patriotism, principii pentru care au luptat în Rezistenţa Anticomunistă.
 

Partidul Naţionalist Francez prezent la comemorare
 

     Duminică, 22 iulie, după liturghia oficiată la Mănăstire, a avut loc parastasul de la Cruce. Un sobor de preoţi şi călugări au săvîrşit slujba de pomenire în memoria eroilor anticomunişti. Tinerii participanţi la parastas au aşezat la baza Crucii-monument un drapel tricolor de dimensiuni mari, iar în jurul obiectivului au ridicat steaguri tricolore. Stareţul Mănăstirii a rostit o succintă predică. ,,Facem această slujbă cu bucurie pentru că aceşti eroi au luptat pentru binele nostru, al tuturor, al Bisericii. Aceşti tineri s-au jertfit pe cîmpurile de luptă, în lagăre şi închisori pentru neamul nostru. Pomenirea lor este o cinste şi o obligaţie pentru noi. Să nu uităm jertfa acestor eroi mai ales azi, la 100 de ani de la Marea Unire. Sînt semne că mulţi vor să ne dezbine, să nu mai păstrăm obiceiurile străvehi, să preluăm alte obiceiuri. Să fim uniţi!” a spus stareţul mănăstirii în predica de la parastas. Coriolan Baciu, preşedintele Fundaţiei ,,Ion Gavrilă Ogoranu” a vorbit despre eroii anticomunişti făgărăşeni anunînţînd proiectul de extindere al monumentului prin montarea unor plăci comemorative pe care să fie încrustate numele luptătorilor anticomunişti din Ţara Făgăraşului. A participat la manifestare reprezentantul Partidului Naţionalist Francez, Piere Bonneau, care a lăudat lupta anticomunistă amintindu-l pe eroul Ioan Gavrilă Ogoranu. Octav Bjoza, preşedintele AFDP, a vorbit audienţei. ,,Vin cu drag în Ţara Făgăraşului, aceste locuri reprezintă unul din cele mai importante leagăne ale Rezistenţei Anticomuniste din România. Am privit întotdeauna Rezistenţa Anticomunistă ca un întreg, un tot unitar şi nu am admis ca ea să fie fărîmiţată pe culori politice, religioase sau pe alte criterii. Am cunoscut pe foarte mulţi dintre aceia care i-au sprijinit pe luptătorii din munţi cu alimente, medicamente, informaţii, arme sau i-au ascuns de Securitate. De cite ori vin aici mi se perindă prin faţa ochilor imaginea lor şi nu pot să nu mă întreb: unde eşti tu Idomir Virgil din Ohaba, unde eşti tu Boer şi Comaromi din Ohaba, und eşti Popione, Aurel Strâmbu, ţăranul Nicolae Goilă, toţi din Șinca Veche, unde eşti Octavian Popaiov, un model al moralei, unde eşti Ion Ilioiu, Niculiţă şi Ioan Grecu din Șoarş, Bica din Voivodeni, Dumitru Comşa din Cincu şi lista continuă. Pe toţi i-am întîlnit în lagărele şi închisorile comuniste. Sînt de ordinul sutelor” a spus Octav Bjoza, fostul deţinut politic condamnat la 15 ani de închisoare. Fiica luptătorului Gogu Puiu, simbolul luptei anticomuniste dobrogene, a vorbit despre lupa tatălui ei şi despre atitudinea autorităţilor româneşti faţă de statutul ei ca urmaşă născută în închisoare. Ca în fiecare an, s-au rostit numele luptătorilor anticomunişti, iar audienţa a răspus la fiecare nume ,,Prezent”. Manifestarea s-a încheiat cu ,,Imnul luptătorului căzut”, versuri Simeon Lefter. cîntat de toţi cei prezenţi. Conform obiceiului locului, familiile luptătorilor anticomunişti au împărţit colaci, colivă şi vin, spre pomenirea lor. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 140 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4561714

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare