Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Editoriale Oameni de lîngă noi
Oameni de lîngă noi Email
Luni, 23 Iulie 2018 18:24

 

Familia Dodos, macedonenii care au înveselit Făgăraşul veacului trecut Prima orchestă din Făgăraş a fost condusă de George Dodos, la 1848 Alexandru Dodos, a cincea generaţie de muzicieni, care conduce orchestra din municipiu Ştefan Ruha, marele violonist al României, l-a şcolit pe Alexandru Dodos

     Se face mereu vorbire despre Făgăraşul

 istoric, dar nu ştim, astăzi, prea multe despre marile familii de făgărăşeni şi despre viaţa lor. Dacă răsfoim monografiile creionate de istoricii sau de corifeii acelor vremi, în măsura în care le mai găsim, şi le îmbinăm cu poveştile ajunse la urechile noastre prin prin viu grai de la cei care le-au trăit, dar şi un raid prin arhiva ţinută la biblioteca locală cu presa vremii, reuşim să ne facem o imagine a Făgăraşului vechi. Cititorului i-ar mai fi de folos şi documentaţia depusă de fiecare moştenitor al vechilor familii la Primăria Făgăraş pentru redobîndirea proprietăţilor naţionalizate şi confiscate abuziv de comunişti după 1948. Dar din păcate făgărăşeanul nu prea are acces la astfel de documente. 

     Forma actuală a centrului Făgăraşului nu lasă să se întrevadă nimic din Piaţa Făgăraşului de altă dată, denumită succesiv, ,,Franz Iosef" sau ,,Unirii" sau ,,Piaţa Mare" unde se întîlneau deopotrivă moşierii, intelectualii, ţăranii, negustorii, muzicanţii, saşii, evreii, ungurii, românii şi convieţuiau în bună înţelegere şi respect. De bună seamă că ar fi de bun augur un proiect prin care fiecare casă restaurată cu respectarea vechiului stil al tîrgului să poarte, in memoriam, o placă din marmură cu numele celui care a edificat-o şi a administrat-o. O singură iniţiativă a fost pusă în practică, iar astăzi putem şti cu siguranţă că un imobil din piaţa centrală a aparţinut familiei de negustori români, Costi Toma. Fără să greşim, putem spune că dezinteresul faţă de istoria urbei va duce la distrugerea memoriei Făgăraşului. Dar să nu mergem mai departe de anul 1800-1850. Frumoasa poveste a promenadei, de exemplu, atît de căutată de vechile familii de făgărăşeni, poate fi un început. Nu poţi să nu-ţi imaginezi forfota de pe promenada Cetăţii, muzica fanfarelor coordonate de cei mai renumiţi instrumentişti. După cum menţionează pr. Nicolae Aron în monografia sa editată la 1913, ambientul Făgăraşului la zilele de mare praznic era întreţinut de muzicienii locului şcoliţi la cele mai înalte şcoli din ţară şi străinătate. Cât se cunoaşte astăzi despre societatea actorilor făgărăşeni ,,Progresul” recunoscută la nivel naţional? Cine mai vorbeşte despre breslele locale ale avocaţilor, bancherilor, farmaciştilor sau negustorilor? Cine vorbeşte astăzi despre talentul muzicienilor făgărăşeni Rusu sau Dodos a căror faimă a trecut peste graniţă, în Ungaria, Belgia, în timp ce la Sibiu sau Braşov ei susţineau concerte pe scenele cele mai mari. Tot pr. Nicolae Aron ne spune că prima societate a muzicanţilor făgărăşeni a luat fiinţă oficial la 1848 şi era condusă de un anume George Dodos. Trupa lui Dodos avea 12 muzicanţi toţi dotaţi cu instrumente de aramă care au fost instruiţi de un neamţ Huber La 1870, menţionează Nicolae Aron în monografia sa, a funcţionat trupa muzicală condusă de Pepi Libiceanu care a avut tot 12 instrumentişti. Avea şase instrumente din aramă, trâmbiţe şi şase violine. După un deceniu, la 1880, s-a ridicat un alt muzicant iscusit, Ioan Rusu, care şi-a format o fanfară din 16 membri. El şi-a şcolit trupa numai la violine chiar în casa sa, învăţîndu-i să foloseacă notele muzicale. Ioan Rusu a urmat Conservatorul din Budapesta şi revenit la Făgăraş şi-a format propria trupă muzicală cu 24 membri pentru care a şi compus diferite piese, de pildă valsuri. În casa sa avea un clavir şi instrumente muzicale. Pe mormîntul său din cimitir este scris: ,,Dormi în pace Bard al Făgăraşului“. I-a urmat Friţi Dodos care a studiat la Sîngiorgiu şi Budapesta şi urmaşii lui: Dolfi Dodos, violă, Iulius Dodos, violonist, Valeriu Dodos, cimbulist. De sărbători muzica lor se asculta în biserici şi pe promenadă. Erau invitaţi şi în străinătate, în Ungaria, Belgia. Este o istorie frumoasă pe care o putem afla doar vorbind cu descendenţii vechilor instrumentişti care le-au călcat pe urme. Profesorul şi dirijorul Alexandru Dodos a moştenit talentul străbunilor lui şi astăzi coordonează orchestra Casei Municipale de Cultură Făgăraş. Aşa cum în urmă cu mai bine de un veac şi jumătate George Dodos îşi organiza şi dirija propria sa orchestră impresionînd Făgăraşul. Am stat de vorbă cu profesorul Alexandru Dodos, între două repetiţii, cînd am putut afla secretele vieţii artistice din Făgăraşul vechi.

O istorie bogată
    

 

 

 

 

 

 

 

 

     În anul 1848 a luat fiinţă oficial prima societate muzicală condusă de către George Dodos. Preotul Nicolae Aron îl aminteşte în monografia sa dedicată vieţii făgărăşene. ,,Este foarte posibil ca acest George Dodos să fie stră-străbunicul tatălui meu, Alexandru Dodos“ a spus profesorul Alexandru Dodos. Orchestra lui George Dodos a avut 12 instrumentişti foarte bine dotaţi, instruiţi de către neamţul Huber. Era o trupă complexă, ce putea interpreta la instrumente o arie foarte bogată: cîntece militare, muzică populară, cafe-concert etc. Un alt membru al familiei Dodos, Friţi Dodos, l-a înlocuit pe recunoscutul bard făgărăşean Ioan Rusu. Dodos reprezintă una dintre cele mai cunoscute familii de muzicieni din Făgăraş. George Dodos a fost un cunoscut flighelhornist. ,,A fost sergent major în România, învăţînd feciorii de români de la cătănie cu 240 lei plată la lună“ scrie preotul Aron în monografia sa. El a mai condus şi capela pompierilor făgărăşeni sub comanda lui Iacob Nathana. Friţi Dodos, violon-celo, a studiat ţambalul la Sângiorgiu şi la Budapesta. ,,Vreau să stabilesc din capul locului un lucru. Familia Dodos nu a avut nicio legătură cu familiile de etnie rromă, fie meseriaşi sau muzicanţi. Familia noastră este de origine greco-macedonă şi s-a stabilit cu foarte mult timp înainte în Țara Făgăraşului. S-au spus tot felul de chestii şi vreau să lămuresc acest lucru. Înaintaşii mei nu au locuit în nicio ţigănie, iar casa părintească a fost pe Strada Şcolii, la nr. 34“ a explicat profesorul Alexandru Dodos.

Familie de greci macedoneni
 

     Profesorul Alexandru Dodos ne explică diferenţa între muzicanţi şi muzicieni, familia sa încadrîndu-se în cea de a doua categorie. ,,Un alt detaliu pe care vreau să îl menţionez aici este acela că familia Dodos a fost o familie de muzicieni, nu de muzicanţi, care au colaborat cu nume ilustre pe plan naţional. Primul strămoş pe care noi îl cunoaştem în mod direct este Francisc Dodos, care a fost secretar al primăriei din Rîul Sadului, judeţul Sibiu, şi notar. Mai este Gheorghe Dodos care a terminat Facultatea de drept şi Conservatorul la Cluj, secţia vioară. El a mai lucrat ca jurist-consult al fostului O.C.L din oraşul Turda. Înainte să plece la Turda el a lucrat ca avocat la Tribunalul din Făgăraş. După căsătorie s-a stabilit la Turda. A fost căsătorit cu fiica generalului Tamaş de la Bucureşti. A fost ofiţer activ în timpul celui de-al II-lea Război Mondial şi a luptat pe front. Şi unchiul Francisc a luptat pe front fiind veteran de război. Nu mi-a povestit unde a luptat. Ei au fost fraţi cu bunicul meu, maestrul Alexandru Dodos. Tot el ne-a povestit că numele Dodos este de greci macedoni. Un alt frate al bunicului nostru era Ioan Dodos care a terminat şcoala de notari, dar a murit tînăr, la doar 23 de ani, din cauza unei meningite. A fost tot făgărăşean“ a spus medicul pediatru Ovidiu Dodos, un alt reprezentant al familiei.

Lagărul din Dachau
 

     Familia Dodos are însă şi amintiri care le-a marcat viaţa. Pe unul dintre pereţii lagărului din Dachau este scris numele Dodos. ,,Unul din descendenţii familiei noastre a fost închis în lagărul nazist din Dachau. A reuşit să fugă de acolo cu încă cîţiva deţinuţi de mai multe naţionalităţi şi a venit aici. A împrumutat şi un nume românesc ca să se poată stabili aici. I-am văzut personal numele scris pe pereţii celulei cînd am fost în Germania“ a spus profesorul Alexandru Dodos.

Generaţii de muzicieni
 

     Făgărăşenii îl cunosc pe muzicianul Alexandru Dodos, bunicul profesorului Alexandru Dodos care conduce astăzi orchestra Casei de Cultură din Făgăraş. ,,A mai fost moşul, maestrul Alexandru Dodos, care s-a născut în anul 1918. A locuit pe Strada Şcolii, la nr. 34, colţ cu strada Cimitirului, actualmente strada ,,Octavian Paler“. Vreau să spun că la noi în casă a poposit de nenumărate ori cvartetul de la Cluj condus de master-violonist Ştefan Ruha“ a spus Ovidiu Dodos. Un amănunt spus de fraţii Dodos este că Diczi Zoltan, dirijorul Operei Maghiare din Cluj, a fost văr cu bunicul lor, Alexandru Dodos. ,,În familia bunicului meu au fost patru fraţi şi o soră: Francisc, Gheorghe, Ioan, Alexandru şi Ecaterina. Sora bunicului, Ecaterina s-a născut în anul 1920 şi a fost casier la Electrica. Ea a fost căsătorită cu George Călin, violonist şi pianist, care a terminat Conservatorul la Viena şi a fost membru al Filarmonicii din Viena, concertînd sub bagheta lui Johann Strauss fiul. Bunicul şi-a început mai întîi studiile la Conservator, dar a trebuit să renunţe din cauza unor probleme de sănătate. Şi-a continuat însă activitatea muzicală aici, pe plan local, avînd formaţie cu care cînta la nunţi, preda vioara şi a fost unul dintre conducătorii Orchestrei Casei de Cultură, alături de maestrul Marinovici- absolvent de Conservator (vioară), fost colonel în armată şi domnul inginer Ioan Bălan, fost deţinut politic şi prieten foarte bun cu bunicul. La toate zilele onomastice nu lipseau din casa noastră. Bunicul, Alexandru Dodos, a cîntat la Cluj cu maestrul Ruha precum şi cu Diczi Zoltan, dirijorul Operei Maghiare, apoi la Făgăraş, însoţind ansamblul Casei de Cultură în numeroase turnee naţionale şi internaţionale prin Cipru, Turcia, Anglia, Franţa, Belgia şi Olanda“ a spus Alexandru Dodos. Ştefan Ruha, prietenul lui Alexandru Dodos, şi-a continuat studiile la Viena, fiind elevul lui Jehudi Menuhin, un nume care spune totul.

Un alt Alexandru care a continuat tradiţia familiei
 

     Un alt nume foarte cunoscut făgărăşenilor a fost Alexandru Dodos, tatăl profesorului Alexandru şi al medicului Ovidiu. El s-a născut pe data de 2 martie 1944 şi a decedat la vîrsta de 50 de ani, pe cînd preda ore de muzică. Alexandru Dodos a absolvit Şcoala Populară de Artă din Braşov, pe durata a trei ani de zile. Meseria de bază a fost cea de maistru-chimist la Secţia nr. 5- Sector Exploziv din Combinat, dar, în acelaşi timp, şi-a continuat activitatea muzicală avînd o formaţie cu care cînta la nunţi. ,,Tata a predat pianul şi a cîntat la instrumentele cu clapă precum pianul şi acordeonul. O perioadă a predat ca profesor la Şcoala Generală nr. 7 şi la Clubul Elevilor din Făgăraş“ a spus Alexandru Dodos.

Pe urmele strămoşilor
 

     Alexandru Dodos şi-a continuat activitatea muzicală şi acum conduce Orchestra Casei Municipale de Cultură din Făgăraş. El s-a născut pe data de 17 iulie 1971. Şi fratele său, medicul Ovidiu Dodos, născut la data de 20 iulie 1969, a cîntat multă vreme la vioară. Amîndoi sînt absolvenţi ai Colegiului Naţional ,,Radu Negru“ din Făgăraş. Ovidiu este licenţiat al Facultăţii de Medicină din Timişoara, iar Alexandru este licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică, fostul Conservator Ciprian Porumbescu din Bucureşti, promoţia 1998-2003. Este licenţiat în specialitatea vioară şi armonie folclor. ,,Licenţa în muzică se dă în felul următor: pentru vioară-folclor se trece cu orchestra prin toate zonele folclorice ale ţării. Este, de fapt, un colaj folcloric acompaniat de orchestră. Studiul de orchestraţie şi armonie se face printr-o teză scrisă. Tema mea de licenţă s-a intitulat ,,Modurile gregoriene“. Actual sînt dirijorul Orchestrei de Muzică Populară din cadrul Casei Municipale de Cultură din Făgăraş şi referent educaţional, profesor de muzică tot în cadrul Casei de Cultură. Am predat o perioadă pianul ca profesor la Şcoala Generală ,,Ovid Densuşianu“ din Făgăraş“ a spus Alexandru Dodos jr.

De la 5 ani a studiat vioara
 

     ,,Noi am început studiile muzicale la vîrsta de cinci ani, la vioară. Primul nostru profesor a fost maestrul Marinovici, după care am continuat studiile cu profesorul Boteanu din cadrul Liceului de Muzică din Braşov, actualmente stabilit în Anglia. Acolo a desfăşurat o activitate bogată la Filarmonica din Londra. În vacanţele de vară, în special toată luna iulie, moşul ne ducea la Cluj, unde studiam împreună cu profesorul Ştefan Ruha, timp de două sau trei ore pe zi. Eram în clasele V-VIII. Studiul se încheia cu un mic concert organizat cu ocazia zilelor noastre de naştere. În vremea şcolii gimnaziale şi liceale timpul alocat studiului pentru muzică era de cel puţin două ore în fiecare zi, nu conta că mergeam şi la şcoală“.

Ştefan Ruha, musafirul familiei Dodos
 

     Nu oricui îi este dat să studieze cu unul dintre cei mai mari violonişti ai României,Ştefan Ruha, iar fraţii Dodos au avut ocazia să se afle lîngă acest mare muzician, dar să îl şi cunoască personal. ,,Ruha era un om foarte integru, de o exigenţă foarte mare. Era totodată un foarte bun pedagog, master-class violonist. În privinţa studiului era foarte exigent şi nu admitea greşeala. Studiul se făcea tot timpul după partitură, de obicei din marii clasici, plus studii de tehnică a interpretării. Prietenia dintre bunicul şi Ruha s-a făcut prin dirijorul Operei Maghiare din Cluj, Diczi Zoltan, vărul bunicului. Diczi Ludovic, fratele dirijorului din Cluj, a fost pianistul Radio-Televiziunii Române prin anii 60, după care a fugit în Elveţia unde a ocupat acelaşi post, de pianist, în cadrul Televiziunii din Elveţia. Ruha venea foarte des la bunicul, mai ales cînd susţinea concerte la Braşov sau cînd se afla în concediu. Era un om stilat, elegant, de o cultură bogată atît în domeniul muzical, dar şi în general. Era deschis la orice dialog, cu un simţ al umorului atît cît trebuie. Cînd se oprea pe la noi aducea discuri, partituri sau metode. De cele mai multe ori venea singur pentru că deja familia lui era stabilită la Budapesta. După o perioadă s-a stabilit şi el acolo“ a spus Alexandru Dodos. Ştefan Ruha nu s-a bucurat de simpatia regimului lui Ceauşescu şi nu a fost tratat la adevărata sa valoare în România comunistă, a fost mai preţuit la Budapesta.

Orchestra din Făgăraş condusă de membrii familiei Dodos
 

     ,,Dialogurile dintre membrii Orchestrei din Făgăraş erau foarte deschise, se discuta orice, era un dialog însoţit de bun simţ şi respect reciproc, bineînţeles că finalul era în acorduri muzicale. Un om care mi-a rămas în minte în mod deosebit a fost inginerul Ioan Bălan. Domnul Bălan, pe lîngă faptul că a fost inginer, a avut o atracţie foarte mare spre muzica clasică şi folclor. Nu pot spune că a fost un instrumentist foarte virtuoz, dar avea cultura teoriei muzicale, fapt ce l-a ajutat să citească foarte bine partitura muzicală şi să se descurce în orice situaţie. A fost prieten de familie cu moşul şi se vizitau foarte des. Ai mei au fost prieteni de familie şi cu profesoara Doina Marian, fosta directoare a Casei de Cultură din Făgăraş vreme de paisprezece ani. Toţi fraţii bunicului meu au făcut liceul la ,,Radu Negru“ a spus Alexandru Dodos. Un alt membru al familiei, a fost Dodos Floarea, mătuşa profesorului Alexandru Dodos, născută la data de 28 martie 1942. Ea a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Cluj, a profesat ca medic pediatru la Bacău şi a ocupat funcţia de director al DSP pe judeţul Bacău. Soţul ei, medicul Andrei Precup, a fost cardiolog şi a deţinut funcţia de şef al Secţiei de Cardiologie al Spitalului Judeţean din Bacău vreme de douăzeci de ani. Din familia Dodos nu au făcut parte doar muzicieni, ci avocaţi, profesori, notari şi medici. Majoritatea membrilor familiei au avut însă de-a face cu lumea muzicii. ,,Instrumentele lor acompaniau cîntările Prohodului şi ale Învierii“ a încheiat prof. Alexandru Dodos.
(Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
tantar ioan  - am avut ocazia sa-i cunosc pe acesti muzicanti ,ma   |28-07-2018 16:57:13
FENMz
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 116 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4561694

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare