Făgărăşenii au putut admira cele mai frumoase modele, iar trabantul decapotabil a fost cel mai apreciat exponat

     Întîlnirea naţională a trabantiştilor din România a avut loc la Făgăraş, sîmbătă, 28 iulie a.c. Făgărăşenii de toate vîrstele s-au adunat în parcarea de la Cetatea Făgăraşului începînd cu ora 11.00, pentru a admira maşinile care făceau furori pînă la sfîrşitul anilor 80.

 Deşi au fost aşteptate 26 de maşini, au participat la eveniment 30. Au sosit la Făgăraş iubitori ai trabantului din Maramureş, Sighişoara, Timişoara, Bucureşti, Argeş, Arad, Covasna, Harghita, Braşov, Buzău, Dolj, Dîmboviţa, Caraş-Severin şi Făgăraş. Parcarea din faţa Cetăţii arăta precum o colecţie de joacă pentru copii. Maşini venite parcă dintr-o lume de basm, curate, îngrijite, colorate şi împodobite cu acţibilde aşteptau cuminţi să defileze prin faţa făgărăşenilor. Evenimentul a început cu schimbul de gardă şi a continuat cu vizitarea muzeului de către trabantişti.

Pasionaţii trabantului
    

     Oameni de toate categoriile şi profesiile, pasionaţi de anticul trabant, s-au întîlnit la Făgăraş ca să depene amintiri, majoritatea prieteni între ei de la întîlnirile trabantiştilor. Inginerul Gruescu Constantin din Craiova îşi mîngîia trăbănţelul precum un copilaş şi a început să depene istoria acestei maşini care încă mai este subiect de poezie. ,,Maşina mea este un trabant din 601, construit în data de 27 noiembrie 1989, viteza maximă este de 114 km/h, consum 4,1- 6,8 la suta de kilometri, motor în doi timpi, cu aprindere electronică prin calculator, instalaţie electrică de 12 volţi, demaror 0, 64 kw, alternator 12 v cu 42 de amperi. Puterea motorului este de 24 de cai putere cu benzină în amestec de ulei de 26 de litri. Acest tip de maşină a avut cea mai mare popularitate cu un număr de 3.096.099 de maşini. Nu a fost exportată doar în ţările socialiste, ci şi în Italia, Anglia şi S.U.A. Proiectantul şef al acestui lanţ de maşini a fost Lang Werner care a înfiinţat o uzină şi a trăit între anii 1923-2014. S-a stins din viaţă în aprilie 2014. Primul autoturism de acest fel a avut caroserie integrală din tablă (capotaj) iar caroserie nesudată, lucru tipic nemţesc, ci lipită cu cositor, a apărut în decembrie 1957. Anul trecut, la Zwickau, landul german Saxonia, au fost aniversaţi pe plan european cei 60 de ani de la apariţia primului trabant. Aceste maşini nu se mai fabrică din 1991. Între anii 1990-1991 au fost fabricate 39.474 de trabanturi cu motorizarea Wolsvagen Golf de 1100 cm cubi şi 40 de cai putere“. Ionuţ Sas, de la Casa de Cultură Făgăraş, coordonator şi actor, este unul dintre făgărăşenii pasionaţi de trabant. ,,Maşina mea este 601 S şi a fost construită în anul 1986, pe benzină, motor în 2 timpi şi amestec cu ulei, pentru că aşa sînt toate. Cele fabricate în anul 1990 sînt de tip 1.1 înainte de falimentul fabricii, cu motor scos în 4 timpi, cu motor de Wolsvagen. Pe acestea le recunoşti după grilă. Grila diferenţiază modelul 600 sau 601 de modelul 1.1“. Medicul stomatolog Dan Gavrilă, făgărăşean, este şi el unul dintre pasionaţii de trabanturi şi un participant activ al acestor întîlniri pline de savoare. ,,Toate tipurile de trabant sînt fabricate în Germania, la Zwichau mai exact şi s-au fabricat în jur de 3.000.000. Fabricaţia lor a început în anul 1957. Nu folosesc maşina decît la astfel de evenimente, o ţin în curte unde i-am improvizat o prelată dar trebuie să-i fac un garaj. Cînd aveam întîlnirile cu trabantiştii depănam amintiri frumoase. Performanţa cea mai mare pentru un trabantist era să urce dealul Bălăuşerilor de lîngă Tîrgu Mureş cu viteza a patra. Acel deal, cînd îl urcai, ţi se părea că începeai să urci dar nu se mai termină“. Preotul Ciprian Dărăban din Sighişoara şi-a expus şi el frumoasa bijuterie. ,,Este trabant 601 Deluxe, bineînţeles că a fost fabricat tot în RDG, în anul 1988. Totul este original, vopsea originală, tot ce vrei. Este maşinuţa noastră de senzaţie cînd ieşim cu ea prin Sighişoara, ne dăm cu bijuteria aceasta mai ales Duminica“.

Radu Marin din Lisa are şapte trabanturi în curte
 

     Radu Marin, mecanic auto, cu un chip boem şi pălărie pe cap spune: ,,Mă bucur că acest eveniment continuă, eu am avut Service auto dar mă ocupam foarte mult şi de aceste maşini care m-au pasionat într-un mod deosebit dar statul, legile şi anumite persoane locale au căutat să-mi frîneze activitatea în ceea ce priveşte aceste autoturisme. Mai am vreo şapte trabanturi în curtea mea din Lisa. Toate sînt model 601, pe cele de tip 600 le-am casat dar am piese foarte multe. Nu mai repar oficial dar încă îi mai ajut pe prieteni. Am avut o doamnă din Olteţ căreia i-am reparat tot spatele maşinii pentru că a fost tamponată“. În tot acest timp, în curtea din interiorul Cetăţii Făgăraşului, trabantiştii şi turiştii au putut admira superba orchestră Jeugorkest din localitatea Drents- Olanda. ,,Sînt şaizeci de instrumentişti care întreprind un turneu în Sudul Transilvaniei. La noi au venit de la Cârţa. Ei cîntă doar în spaţii neconvenţionale“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“

Un inginer auto pasionat de trabanturi
 

     Inginerul auto Iulian Andrei Aldoiu din Cîmpulung Muscel spune că circulă frecvent cu trabantul. ,,Este un trabant 1.1 fabricat în anul 1990 şi l-am cumpărat în anul 2015 din Ungaria, de lîngă Budapesta şi l-am adus chiar eu. Este cu motor original fabricat între anii 1990-1991, 45 de cai putere, iar motorul este de 1043 cm cubi. Carcasa este din duroplast cu structură din oţel. Am două trabanturi acasă, acesta şi încă unul model 601. Cu această maşină pe care o vedeţi aici merg tot timpul la serviciu. Pentru acest tip de maşini nu se mai fabrică piese în ţară dar sînt similare cu cele de la motorul HZ produs de Wolsvagen. La suspensie şi direcţie nu se mai prea potrivesc iar în ceea ce priveşte suspensia am făcut proba cu un braţ de Wolsvagen Polo MK2 şi este mai scurt cu 10 cm. Am pasiunea pentru acest tip de maşini încă din copilărie şi mă încîntă faptul că este mai rară, cel puţin în zonă la mine sînt singurul care are trabant. Lucrez la Leoni- producător de cablaje pentru industria auto“.

Trabantul decapotabil
 

     ,,Maşina este din anul 1986 - tip 601 din R.D.G, original. L-am achiziţionat în anul 2005 dar l-am modificat cu 58 de cm. Eu l-am modificat conform standardelor RAR şi l-am făcut decapotabil, cu două locuri. Aceasta este tot opera mea, pentru că maşina era întreagă. Am pus frînă pe disc, pe faţă, lumini pe leduri şi am îmbunătăţit-o. Originala avea frîne pe tamburi. Am vopsit-o separat, i-am pus alarmă şi am făcut-o să pornească la telecomandă şi să se oprească tot de aici. I-am adăugat şi o staţie cu muzică. Motorul original a fost de 600 dar eu port rulotă după ea, aşa că l-am schimbat cu un motor Walvurd în doi timpi, de 1000 de cm. Cubi. Are aprindere electronică şi sînt foarte mulţumit de ea. Am străbătut toată Europa cu această maşină şi merg cu ea la toate întîlnirile de trabantişti naţionale şi internaţionale“ a explicat Szafyan Ladislau din Braşov.

O vizită la Șona
 

     La ora 14.00 s-a dat startul plecării spre Șona. Convoiul s-a oprit la casa artistului Ștefan Cîlţea unde au fost întîmpinaţi de către Mariana Stoia, preşedinta asociaţiei ,,Șona noastră“ care le-a prezentat fierăria şi i-a îndrumat spre Movilele de pe deal. La ,,Casa din Șona“ au fost întîmpinaţi de către ghidul Viorel Giurgiu. Trabantiştii au fost încîntaţi de războiul de ţesut, lada, costumele populare, chimniţa şi un aparat vechi de radio Grundig aflat în perfectă stare de funcţionare. Un alt vestigiu rural care a impresionat a fost fierăria. ,, În sat mai avem doar trei cai. Avem această fierărie cu obiecte foarte vechi. În anul 2013 s-a început strîngerea materialului pentru această colecţie cu piese aduse de voluntari, unele luate în custodie sau aduse de la diferite familii, unele piese le-am colecţionat de la un fierar din Covasna care şi-a crescut copiii în această meserie. Vara avem ateliere pentru copii care sînt învăţaţi să facă mici brăţări, cum se îndoaie un fier etc. Serigrafiile ,,Fierăriei“ sînt făcute tot de către Ștefan Cîlţea“ a spus Mariana Stoia.


Un tur al Țării Făgăraşului
 

     După vizitarea ,,Movilelor“ de la Șona, s-a urmat un traseu prin Făgăraş, Meltea, pe lîngă fostul cimitir evreiesc şi centrul Aviv, Tudor Vladimirescu-Cîmpului Nou- Strada Negoiu- 13 Decembrie- Cetate. Duminică, 29 iulie, începînd cu ora 11.00, trabantiştii au plecat din faţa Cetăţii spre Lisa, apoi spre Mănăstirea Brîncoveanu de la Sâmbăta de Sus, au poposit la Herghelia de Lipiţani de la Sâmbăta de Jos. ,,Traseul de Duminică a fost stabilit pe sub munte, cu un popas la Lisa, unde musafirii noştri au fost încîntaţi de tradiţiile din zonă“ a spus Diana Gribincea, directoarea Casei de Cultură din Făgăraş. A fost un tur al prieteniei, al amintirii dar şi o întîlnire a iubitorilor de frumos.
(Ștefan BOTORAN)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."