Sîmbătă, 8 septembrie a.c., cu ocazia prăznuirii Naşterii Maicii Domnului, locuitorii satului Părău au îmbrăcat straie româneşti şi au venit cu mic cu mare pentru a-şi sărbători eroii căzuţi în Primul Război Mondial. Acţiunea a fost iniţiată de colonelul Cornel Boamfă

 şi sprijinită de Parohia Ortodoxă Părău prin preotul Laurenţiu Urian, Primăria comunei Părău prin primarul Victor Drăghici şi Consiliul Local Părău. ,,Această acţiune a fost iniţiată de colonelul Cornel Boamfă, la care şi noi am contribuit bucuroşi împreună cu Primăria comunei şi Consiliul Local. Activitatea de astăzi are o dublă semnificaţie: sărbătorirea centenarului Marii Uniri în comunitatea noastră, dar şi a celor două eroine de la Părău, Lucreţia Canja şi Maria Manciulea, care le-au arătat soldaţilor români drumul pentru a forţa Oltul în luptele de eliberare ale Ardealului de sub dominaţia austro-ungară“ a spus preotul paroh Laurenţiu Urian. Evenimentul a început cu Sfînta Liturghie, după care, în incinta bisericii cu hramul ,,Sf. Gheorghe“ din Părău, au avut loc conferinţe legate de importanţa evenimentului. Atmosfera a fost emoţionantă, la care au contribuit şi cîntecele patriotice ale cunoscutului interpret de muzică populară Flavius Florea. Întreaga biserică a cîntat la unison imnul naţional ,,Deşteaptă-te române“. ,,Alianţele Germaniei cu Austro-Ungaria au întins ostilităţile în Europa. Asasinarea ducelui Ferdinand la Sarajevo de către un naţionalist sîrb a produs evenimente majore. Austro-Ungaria, sprijinită de Germania bombardează Belgradul, cu toate încercările diplomatice ale Angliei de a calma atmosfera. Puterile Centrale- Germania şi Austro-Ungaria, din care făcea parte şi Transilvania intervin pe cale armată. Și la Părău intră ştirile că începe războiul. În iulie 1914 clopotele bisericii din Părău vestesc cumplitul război. Toţi bărbaţii din Părău, pînă la 40 de ani şi care au făcut armata, au fost mobilizaţi dar ordinul se extinde şi la cei de 50 de ani şi chiar pentru cei care nu au făcut armata. În sat au mai rămas doar femeile şi fetele. Aproximativ 240 de bărbaţi au fost mobilizaţi pe fronturile de luptă de la Timoc şi pînă în Galiţia. Au pierit 44 de bărbaţi ai comunei. Dintre cei care au căzut prizonieri, o parte au luptat în armata română ca voluntari. Unii dintre ei, printre care Ioan Tunaru şi Ilie Serafim s-au înrolat în armata engleză. În anul 1880 o parte din locuitorii comunei Părău au emigrat în S.U.A. şi au intrat voluntari în armata americană, îi amintim aici pe Valentin Serafim Manciulea, Andrei Buta şi Toma Buta. Alţi locuitori ai Părăului au luptat în armata franceză. Ostaşii români au fost primiţi şi la noi cu flori şi lacrimi de bucurie“ a spus colonelul Cornel Boamfă.

Lucreţia Canja şi Maria Manciulea, eroinele de la Părău
 

     În septembrie 1916 militarii români din cadrul regimentelor 30 Muscel şi 22 Infanterie ajung la Părău. Din propria lor iniţiativă, două tinere ţărănci din Părău, Lucreţia Canja şi Maria Manciulea, se oferă să călăuzească armata română în noaptea de 2/3 septembrie 1916 la forţarea Oltului în zona Părău-Veneţia de Jos şi Comăna. Cele două eroine au fost decorate ulterior cu ,,Virtutea Militară“. Maria Manciulea va urma armata română pe frontul din Moldova şi va deveni soră medicală la Iaşi, ea a stat în apropierea reginei Maria, care s-a evidenţiat în acţiunile de îngrijire a soldaţilor răniţi. Între timp, Lucreţia Canja a fost arestată şi întemniţată de către autorităţile austro-ungare. După război, în anul 1920, Lucreţia Canja emigrează în S.U.A. În anul 1929, ea a fost delegată de către Societatea ,,Leul“ din localitatea Salem-Ohio, pentru a-i reprezenta pe românii din diaspora americană la serbările de la Alba-Iulia, la drapelul românilor voluntari din America. A revenit însă în repetate rînduri, chemată de un dor nestins de ţară şi locurile natale. S-a stins din viaţă în data de 7.12 1964, la Salem, din cauza unei boli crunte. Maria Manciulea a rămas la Bucureşti şi a decedat în data de 27 iulie 1969, fiind înmormîntată cu o gardă de onoare la Cimitirul Militar Ghencea. ,,În anul 1938, aflată într-o vizită în satul natal, Lucreţia construieşte o cruce şi o fîntînă care mai dăiunuiesc şi astăzi“ a spus Cornel Boamfă.
 

Martirul Ardealului, Ioan Şenchea
   

     Istoricul Ioan Vlad, profesor universitar, a evidenţiat şi el rolul pe care l-au avut cele două eroine de la Părău. ,,Este un lucru special a înţelege că în acest an, al Centenarului, trebuie omagiate unitatea de neam, de credinţă, şi luptătorii noştri. Astăzi, la Evanghelie am ascultat că Maria a ales partea cea bună, după cum a spus Mîntuitorul. La fel ca Maria din Evanghelie, şi Maria Manciulea iată că a ales partea cea bună ducînd acest lucru printr-o acţiune de jertfă la care ea s-a supus de bunăvoie împreună cu Lucreţia. Doar militarii înţeleg mai bine ce înseamnă trecerea unor obstacole. Numărul ostaşilor români care au forţat Oltul şi au căzut cu arma în mînă a fost foarte mare. Voi, locuitorii acestei comune, aţi intrat în memoria neamului românesc prin aceste două fete care au fost voluntare în armata română. Maria a fost alături de regina ţării pe frontul din Moldova şi a fost decorată de către rege şi armată. Cu această ocazie merită comemorată şi Marta, mama Mariei, care a fost arestată de către autorităţile austro-ungare. Cînd nemţii au ajuns la Bucureşti, în casa Mariei găsesc poza mamei ei, şi astfel au pus-o pe lista neagră. Marta a fost închisă împreună cu sutele de femei, ţărani şi profesori ardeleni. A fost o suferinţă imensă, de dimensiuni impresionante. Această suferinţă a fost reprezentată prin Marta Manciulea. Nu ştiu exact cîţi români ardeleni au luptat în armata austro-ungară sau cea română dar, la această jertfă, se adaugă cea a refugiaţilor. Spre Comăna şi Veneţia, a avut loc un gest similar al unui moş. Într-o altă ordine de idei, românii americani, prin preotul Ioan Pordea, şi-au construit propria episcopie ortodoxă pe care au subordonat-o Mitropoliei de la Bucureşti, cunoscînd faptul că mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu era împotriva cauzei româneşti. Astăzi mai comemorăm un erou şi reprezentant de marcă al Țării Făgăraşului. În noaptea de 7/8 septembrie 1916 autorităţile austro-ungare au pus la cale asasinarea avocatului Ioan Șenchea, o altă jertfă. El a înfiinţat ziarele ,,Țara Oltului“ şi ,,Olteanul“ şi a condus activitatea Partidului Naţional Român de la Făgăraş, precum şi activitatea societăţii culturale Astra luptînd împotriva administraţiei austro-ungare. Astăzi se împlinesc 102 ani de la moartea sa. Octavian Goga l-a numit ,,martirul Ardealului“. Iată cîteva momente de jertfă date de generaţia Marii Uniri. Vreau să vă mai spun că 250 de braşoveni au murit pentru apărarea oraşului. Este singurul oraş care a dat o asemenea jertfă de proporţii în 1916-1918. Este şi oraş martir al revoluţiei de la 1989. Corespondentul de presă al armatei române a pozat jertfa militarilor din tranşee. Chiar dacă am pierdut la un moment dat 2/3 din teritoriu, am rezistat datorită generalilor noştri precum Averescu, iar cupa victoriei am obţinut-o noi în palatul de la Versailles“ a spus Ioan Vlad.

Pr. Laurenţiu Urian: ,,Fraţii nu vor fi niciodată îngrădiţi de graniţe”
 

     Preotul Laurenţiu Urian a susţinut lucrarea cu tema ,,Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la Marea Unire“. ,,Unirea este şi un produs al Bisericii Ortodoxe Române. Liturghia slujită în limba română a devenit un act naţional. Această formă de cult a rămas legătura bisericească a românilor după cum a spus şi părintele Dumitru Stăniloae. A fost o neîntreruptă unitate liturgică a poporului român. Eminescu spunea că Biserica Ortodoxă este ,,Maica spirituală a neamului românesc“ iar Nicolae Iorga a spus: ,,Mitropoliţii, episcopii, egumenii, smeriţii călugări, umilii preoţi de mir au dat neamului românesc toată cultura şi literatura…dînd cărturari, sculptori, ostaşi, mucenici şi sfinţi“. Biserica noastră a pregătit condiţia marilor evenimente: Unirea Principatelor Române de la 1859, Independenţa de la 1877-1878 şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918, participînd la aceste evenimente definitorii prin cler şi preoţii care i-au însoţit pe militari pe cîmpurile de luptă, împărtăşind cu ei toată oroarea războiului, dar şi prin cei care au rămas acasă să-i mîngîie pe cei care i-au pierdut pe cei dragi din cauza războiului. Statul întemeiat la 1918 a primit recunoaşterea internaţională prin tratatul care a constituit sistemul de la Versailles, chiar dacă în iunie 1940 Nordul Bucovinei, Basarabia, Ardealul de Nord şi Cadrilaterul ne-au fost răpite. Totuşi, fraţii nu vor fi niciodată îngrădiţi de graniţe“ a spus preotul paroh Laurenţiu Urian.

Urmaşa Lucreţiei Canja a venit din America pentru manifestări
 

      Elaine Reiter, nepoata Lucreţiei Canja, a venit din S.U.A. special pentru a participa la evenimentele de la Părău. Ambientul spiritual, cîntecele patriotice cîntate de întreaga comunitate prezentă în biserică i-au stîrnit lacrimi şi emoţii adînci. ,,Știu să gătesc rîntaş de pui, mămăligă, sarmale..“ a spus ea în limba engleză. O translatoare a tradus sentimentele şi emoţiile Elainei pentru rudele şi locuitorii din Părău. ,,Am crescut pe genunchii Lucreţiei. Multe Marii din neamul lui Boamfă şi Oană au fost în jurul Europei. Am început să scriu acum zece ani o biografie a Lucreţiei, mătuşa mea din partea mamei. Din cercetările mele, unchiul Andrei Canja a împlinit 92 de ani şi încep să caut cît mai multe informaţii despre familia mea. Este prima generaţie născută în America. Am învăţat despre credinţă şi patriotism de la Lucreţia şi tatăl meu care a luptat în cel de-al II-lea Război Mondial ca voluntar în armata americană. Mîna Domnului este în toate aceste întîmplări. Acum ştiu de ce bunicii mei iubeau România“ a spus Elaine Reiter. Evenimentul s-a încheiat cu o slujbă de pomenire, sfinţirea Monumentului de lîngă biserică la care au fost ataşate şi numele eroinelor de la Olt. O gardă de la Școala de Aplicaţie pentru Infanterie şi Vânători de Munte ,,Constantin Brâncoveanu“ din Făgăraş a dat onorul. Consiliul Local şi Primăria Părău au oferit participanţilor o agapă la Căminul Cultural cînd ansamblul ,,Dor Părăian“ a prezentat un program artistic.
(Ștefan BOTORAN)

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:	fara notificarecu notificare
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."