Traista de şcoală

Marţi, 11 Septembrie 2018 11:02

Cu o generaţie în urmă, traista de şcoală era la noi unul din lucrurile pregătitoare ale mersului la învăţătură în toată lumea rurală. Traista de şcoală era echivalentul ghiozdanului sau al servietei citadine, dar nici acestea nu mai seamănă azi cu atributele exclusiv didactice. Secole de-a rîndul universala ,,traistă”, obiect în formă de sac, confecţionat în casă dintr-o ţesătură rezistentă, prevăzut cu o baieră pentru a putea fi agăţat sau purtat peste umăr, a fost principalul mijloc de dus merinde sau alte lucruri necesare. Fără traistă nu pornea nimeni nici la drum, nici la lucrul cîmpului ori păzitul animalelor la păşune. Pentru transporturi ceva mai voluminoase s-a inventat o traistă dublă- desaga- tot un fel de sac format din două părţi îmbinate la gură, aşa încît să poată fi atîrnate comod pe umăr, pe şa ori pe spinarea calului şi asinului. Cu o asemenea desagă pe umăr Badea Cârţan a ajuns pînă la Roma. Simpla şi bătrîna traistă este strămoaşa a tot ce înseamnă azi sacoşă, pungă, rucsac, inclusiv a ceea ce folosesc elevii, studenţii pentru a se prezenta la cursuri cu cărţile şi rechizitele necesare. Modelele din anii noştri pentru şcoală nu le mai putem numi ghiozdane, genţi, ci adevărate raniţe, cu forme şi dimensiuni ce dau impresia că purtătorii s-au aventurat într-o expediţie. Oferta economiei de piaţă a fost generoasă şi atractivă astfel că banalul ghiozdan a devenit un rucsac încăpător, cu bretele şi felurite cureluşe cu buzunare, clape şi fermoare, lăcăţele, decorat cu ,,ochi de pisică”, cu poze sau simboluri animaliere, care să facă plăcut, măcar pe dinafară, mersul la şcoală. La o asemenea încărcătură de anexe dacă mai adăugăm conţinutul propriu-zis: cărţi, rechizite, apă, mîncare, constatăm că pentru elevii din ciclurile primar şi gimnazial ,,ghiozdanul” devine prin greutate şi dimensiuni peste puterile lor. Un disconfort care se accentuează în clasă, căci bagajul nu încape în pupitru, ci trebuie ţinut pe jos, lîngă piciorul băncii, ca valizele în gară, încurcînd trecerea fiinţelor mişcătoare prin clasă. Nu-i de mirare că un asemenea context a generat, de curînd, o iniţiativă legislativă, poreclită ,,legea ghizdanului” conform căreia dimensiunea ghiozdanului să fie proporţionată cu purtătorul, ,,să nu depăşească 10% din greutatea elevului”.
Începe anul şcolar, cu încă o problemă nouă pe agenda didactică! (Prof. Liviu IOANI)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...