Festivalul Cetelor de feciori |
![]() |
Marţi, 12 Ianuarie 2010 13:49 | ||||||
Cetele de feciori din Ţara Făgăraşului s-au întîlnit, şi în acest an, la Făgăraş într-o paradă tradiţională După care au străbătut centrul urbei într-o frumoasă paradă populară. Fiecare Ceată, fete şi feciori, a purtat cîte o pancartă cu numele satului pe care-l reprezintă. Sute de localnici au admirat costumele tradiţionale specifice fiecărui sat, dar şi dansurile şi colindele cetelor. Preţ de cîteva ore, centrul vechi al Făgăraşului a devenit o scenă deschisă a tradiţiilor populare specifice sărbătorilor de iarnă.
34 de Cete de feciori În acest an, numărul cetelor a fost mult mai mare faţă de anul trecut. Nu mai puţin de 34 de Cete au participat la renumitul festival. S-au organizat Cete de feciori în satele: Beclean, Calbor, Olteţ, Rucăr, Voila, Hurez, Ticuş, Drăguş, Hîrseni, Copăcel, Sebeş, Mîndra, Ileni, Râuşor, Toderiţa, Părău, Veneţia de Jos, Recea, Săvăstreni, Gura Văii, Săsciori, Sîmbăta de Sus, Şercaia, Voivodeni, Şinca Nouă, Vad, Şercăiţa, Felmer, Viştea, Cincşor, Comăna de Sus, Comăna de Jos. Şi Făgăraşul a fost reprezentat, prin ceata cartierului Galaţi. Senzaţia festivalului a fost Ceata din Cârţişoara care a ţinut să participe chiar dacă face parte din judeţul Sibiu. „Noi ne considerăm făgărăşeni pentru că în vechea organizare administrativă Cârţişoara făcea parte din judeţul Făgăraş, iar obiceiurile noastre sînt similare celorlalte sate făpgărăşene“ au spus cetaşii din Cârţişoara. Cetaşi dar şi simplii spectatori s-au prins în hore sau învîrtite în faţa statuii d-nei Stanca, spre deliciul celor prezenţi. Apoi s-a plecat spre scena amplasată în faţa Primăriei. Aici, fiecare ceată a cîntat colinde, a făcut urări de sănătate sau a jucat unul din jocurile specifice. Fiecare ceată a primit cîte o diplomă de participare la „Parada cetelor de Crăciun“. Comuna Mândra s-a mîndrit în acest an cu cete în fiecare sat, excepţie făcînd Şona. Tinerii din satul Mîndra, din Râuşor, Ileni şi Toderiţa s-au organizat pentru a împlini tradiţiile de secole. Ajutaţi de Primăria şi CL Mândra au organizat activităţile specifice sărbătorilor de iarnă. La festivalul cetelor făgărăşene, cetaşii au venit însoţiţi de primarul, Ioan Şerban Taflan. „În fiecare an tinerii din comună se strîng în cete. Doar aşa se simt sărbătorile Crăciunului aşa cum ne-au învăţat străbunii. Fără colindele cetaşilor şi învîrtita şi fecioreasca din vatra satului, sărbătorile de iarnă n-ar avea noimă. Vrem ca în fiecare an să existe Cete de feciori în satele comunei ca obiceiurile vechi să nu se piardă“ a spus primarul Taflan Şerban.
60 de tineri din comuna Părău În comuna Părău s-au organizat cete de feciori în satele Veneţia de Jos şi în Părău. Frumoasele costume populare au întregit peisajul format în ziua festivaşului de la Făgăraş. „Comuna Părău este reprezentată de două cete, cea din Părău şi cea din Veneţia de Jos. Sînt în jur de 60 de persoane, băieţi şi fete. Astăzi, 7 ianuarie, la această paradă, se încheie prima parte a activităţii cetelor. Urmează ca de Paşti, aceşti tineri să se reunească, pentru a desfăşura obiceiul Plugarului. Acesta se va desfăşura în prima zi de Paşti la Părău şi în a doua zi de Paşti la Veneţia de Jos“, a spus Mihai Popeneciu, primarul comunei Părău. „Ceata este formată din: vătaf mare, vătaf mic, contabil, crîşmar, ajutor de crîşmar şi unul sau mai mulţi oameni de rînd, fiecare cu fata lui. Vătaful mare este conducătorul şi purtătorul de cuvînt al cetaşilor. Vătaful mic este cel care bagă fetele în joc şi le joacă în ziua de 24 decembrie. Contabilul este cel care ţine evidenţa banilor primiţi şi a cheltuielilor necesare. Crîşmarul şi ajutorul său sînt cei care servesc vizitatorii ce sosesc la gazda Cetei. Costumul băieţilor din ceată este compus din: cioareci, cămaşă, şerpar, cheptăriţă, mănecări, tricolor. Ne facem remarcaţi faţă de alte cete prin vâstra împodobită cu pene de păună şi băţul cu 1000 de ciucuri. Vătaful mare, are în plus de ceilalţi o traistă cu flori, în care adună banii“, povesteşte Nicu Săvoiu, vătaf mare al cetei din Sîmbăta de Sus Apuseană.
Obiceiurile de la Şinca Nouă La Şinca Nouă se păstrează obiceiul „Roata în flăcări“. Conform acestuia, cetaşii se întîlnesc din nou înaintea postului paştelui. „La lăsata secului pentru postul Paştelui (6 februarie în acest an), băieţii care au făcut parte din ceată împletesc o roată din paie. Aceştia o duc pe un deal din apropierea satului, îi dau foc, şi încep să cînte diverse cîntece din ceată. Pe timpuri, în loc de cîntece erau strigate pe nume toate fetele din sat care nu s-au căsătorit, din diverse motive, pînă la o anumită vîrstă. Obiceiul avea menirea de a le face de ruşine pe acele fete. Acum este doar un motiv de bucurie şi de revedere pentru cetaşi, iar pe seară se organizează joc şi bal în sat“, spune Gheorghe Popeneciu, vătaf al cetei din Şinca Nouă. (A.P.)
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |