Blazon cenuşiu |
Să ne imaginăm pentru un moment că Făgăraşul ar avea doar un secol de existenţă în spate şi că ar trebui să îşi facă un blazon. Ce este acum definitoriu pentru municipiu şi ar merita să fie pe efigia reprezentativă? Combinatul chimic, mîndria comuniştilor este de mult o ruină. Eventual ar fi definitorie o reprezentare a tăietorilor de fier vechi, pentru că acum Făgăraşul este un oraş al fierului vechi. Se taie fier de pe fosta platformă chimică, din fabricile privatizate şi devalizate şi în general orice obiect metalic nepăzit este o potenţială ţintă a celor ajunşi să trăiască de pe urma acestei ,,meserii“. Un alt element bun pentru blazon, deşi mai greu de reprezentat grafic, este cel al comisionului. Se aplică în special ,,nobilimii oraşului“, care s-a obişnuit să îşi ,,facă parte“ din orice iniţiativă privind comunitatea locală. Făgăraşul mai are ca particularitate funcţionarii publici. Să nu vă închipuiţi că pe stemă ar trebui să fie funcţionari zîmbitori şi amabili. Mai degrabă unii graşi şi frumoşi, îmbuibaţi de sporuri şi veşnic nemulţumiţi de cît cîştigă. Nici măcar Cetatea nu îşi mai are locul pe blazon. Păi cum să te mîndreşti cu ceva ce laşi în paragină şi de care îţi baţi joc. Cine şi-ar pune pe blazon tocmai WC-ul din fundul curţii? Într-un oraş în care mai mult se consumă sau se distruge decît se cîştigă sau construieşte e greu să găseşti ceva pozitiv, unanim apreciat, care să te facă să fi mîndu că funcţionează tocmai aici. Estenţa unei steme este tocmai că prin simple reprezentări grafice trebuie să definească elementul de mîndrie locală. Iar mîndria locală este la Făgăraş doar una prostească, de genul ,,de ce să îşi facă ăla tomograf, supermarket sau fabrică la noi în oraş că doar dacă ne punem capul putem să încropim ceva“. Nici măcar oamenii nu mai sînt de pus pe blazon pentru că puţini sînt aceia care au încercat în ultimele decenii să facă ceva gîndindu-se mai departe de propriul buzunar sau cont. Astfel, Făgăraşul zilelor de azi e o biată urbe care îşi duce traiul de azi pe mîine, înglodată în datorii, plină de nervi şi frustrări, condusă de oameni egoişti şi limitaţi, totul pe un fond cenuşiu. Un municipiu care nici măcar nu are nevoie de blazon sau stemă. (Alin Bujor)
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |