Blazon cenuşiu

Să ne imaginăm pentru un moment că Făgăraşul ar avea doar un secol de existenţă în spate şi că ar trebui să îşi facă un blazon. Ce este acum definitoriu pentru municipiu şi ar merita să fie pe efigia reprezentativă? Combinatul chimic, mîndria comuniştilor este de mult o ruină. Eventual ar fi definitorie o reprezentare a tăietorilor de fier vechi, pentru că acum Făgăraşul este un oraş al fierului vechi. Se taie fier de pe fosta platformă chimică, din fabricile privatizate şi devalizate şi în general orice obiect metalic nepăzit este o potenţială ţintă a celor ajunşi să trăiască de pe urma acestei ,,meserii“. Un alt element bun pentru blazon, deşi mai greu de reprezentat grafic, este cel al comisionului. Se aplică în special ,,nobilimii oraşului“, care s-a obişnuit să îşi ,,facă parte“ din orice iniţiativă privind comunitatea locală. Făgăraşul mai are ca particularitate funcţionarii publici. Să nu vă închipuiţi că pe stemă ar trebui să fie funcţionari zîmbitori şi amabili. Mai degrabă unii graşi şi frumoşi, îmbuibaţi de sporuri şi veşnic nemulţumiţi de cît cîştigă. Nici măcar Cetatea nu îşi mai are locul pe blazon. Păi cum să te mîndreşti cu ceva ce laşi în paragină şi de care îţi baţi joc. Cine şi-ar pune pe blazon tocmai WC-ul din fundul curţii? Într-un oraş în care mai mult se consumă sau se distruge decît se cîştigă sau construieşte e greu să găseşti ceva pozitiv, unanim apreciat, care să te facă să fi mîndu că funcţionează tocmai aici. Estenţa unei steme este tocmai că prin simple reprezentări grafice trebuie să definească elementul de mîndrie locală. Iar mîndria locală este la Făgăraş doar una prostească, de genul ,,de ce să îşi facă ăla tomograf, supermarket sau fabrică la noi în oraş că doar dacă ne punem capul putem să încropim ceva“. Nici măcar oamenii nu mai sînt de pus pe blazon pentru că puţini sînt aceia care au încercat în ultimele decenii să facă ceva gîndindu-se mai departe de propriul buzunar sau cont. Astfel, Făgăraşul zilelor de azi e o biată urbe care îşi duce traiul de azi pe mîine, înglodată în datorii, plină de nervi şi frustrări, condusă de oameni egoişti şi limitaţi, totul pe un fond cenuşiu. Un municipiu care nici măcar nu are nevoie de blazon sau stemă. (Alin Bujor)

Comments

Comentariu nou

Cautare

CLAU	\|05-03-2010 21:15:29

Fagarasul este o fantoma care bintuie pe aceste meleaguri

Raspunde

Mari.. - Sorcova,vesela..

|05-03-2010 21:59:24

Esti plecat bine de acasa individule.Chiar metaforic vorbind, cum poate fi
Fagarasul fantoma numai tu stii.Mai ai un sustinator unu Marius, cap patrat,
caruia i se ascunde mintea pe la colturi.

Raspunde

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...