Iertarea, împãcarea şi uitarea

Printr-o mişcare dibace, fulgerãtoare, luptãtorul cãzut pe spate la podea, sub adversar, rãstoarnã situaţia şi iese deasupra lui ţintuindu-l cu umerii de duşumea, cîştigînd lupta. Apoi cei doi matadori îşi strîng mîinile într-un gest cavaleresc. Dar sã nu fi în pielea şi sufletul celui învins. Un sport şi nimic mai mult - veţi spune - în care unii sunt învingãtori, iar alţii perdanţi. Aşa sã fie oare şi în societate? În sport, învinsul, îşi pune cu încrîncenare în gînd dorinţa de a se antrena în continuare mai bine pentru ca într-o bunã zi sã îşi poatã lua revanşa. De multe ori, dacã este tenace, dacã îşi înţelege slãbiciunile şi munceşte sã le depãşeascã, el reuşeşte sã-l învingã pe redutabilul sãu contra-concurent, care îmbãtat de euforia succesului, se lasã pe tînjealã, crezîndu-se infailibil. Au trecut mai mult de 12 ani (N.R. textul a fost scris în 2002) de la rãsturnarea de proporţii sociale şi politice din decembrie, anul de graţie 1989. În vîltoarea evenimentelor de atunci, cînd dupã mari jertfe de sînge şi lacrimi se credea cã poporul român ieşise învingãtor, s-a petrecut acea mişcare abilã, fulgerãtoare, cînd adversarul, aparent cãzut pe spate la podea, s-a învîrtit în aer şi s-a ridicat din nou deasupra, ţintuindu-l la pãmînt pe naivul, insuficient pregãtitul popor român. Se vede azi cu claritate cine au fost cei care au învins atunci: tot cei împotriva cãrora se dusese lupta. Ce doresc ei acum? Cuvîntul de ordine pe care îl lanseazã din lumea lor este reconcilierea. Se cere victimei sã ierte şi sã uite. „Ce Dumnezeu - zic ei - luînd numele Domnului în deşert, sã uitãm trecutul, doar suntem creştini...“ În acest sens ei se sprijinã pe un mare adevãr şi un mare imbold: evident, creştineşte este a ierta, a iubi, a nu urî. Dar intervine aici un alt element, care este fundamental: iertînd putem oare uita? Suferinţele îndurate de Mîntuitor pe cruce vor fi fost iertate de Pronia cereeascã, în marea ei milã şi îndurare, dar nu au fost nicicînd uitate de adevãraţii creştini, care îşi amintesc mereu jertfele lui Iisus Hristos pentru mîntuirea pãcatelor noastre. Ce au fãcut oare cei care cer azi cer reconciliere spre a nu trimite în abisul uitãrii toate împilãrile, toatã ura, toatã schinjuirea înduratã de poporul român în cei 50 de ani de dominaţie a terorii? Şi este oare acum societatea româneascã aşezatã pe un fãgaş de viaţã normal, are oare neamul acesta asigurat un trai demn şi decent, spre a se putea gîndi cu tihnã la cele ale sufletului? (Viorel Paltin, Paşte 2002)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...