Noi sîntem de vinã

Home

Editoriale

Noi sîntem de vinã

Scris de Alin Bujor

Marţi, 13 Iulie 2010 12:04

Dra(c)gul nostru preşedinte, Traian Bãsescu, dupã ce s-a fãcut şi el mogul punîndu-şi om la conducerea Radioteleviziunii publice, a dat un interviu incendiar în care susţinea cã vinovaţi pentru crizã, inundaţii, aparatul administrativ supraîncãrcat şi aşa mai departe, sînt de fapt cele 22 de milioane de români. A recunoscut doar cu sfert de gurã cã e şi el oarecum responsabil şi probabil guvernul Boc, cu toate variantele lui. Într-un fel poate chiar are dreptate şi de vinã pentru toate nenorocirile care s-au abãtut asupra noastrã sîntem chiar noi, românii. Noi i-am ales, noi ne-am dovedit a fi un neam de mãmãligã care danseazã Pinguinul la greve în loc sã îi ia de gît, noi marea masã, prostimea, sîntem incapabili sã facem combinaţii deştepte, sã luãm comisioane din orice, sã ne luãm pe moca maşini şi vile. Ei, guvernanţii, se descurcã în pofida faptului cã e crizã. Ba chiar au pus serios osul la treabã, în cãutarea unor ,,tunuri" consistente, pentru a se retrage liniştiţi din mlaştina politicã. Noi, fãgãrãşenii, avem partea noastrã de vinã. Pãi nu am pus noi botu la axa aducãtoare de bani şi am votat schimbarea? Nu ne-am fãcut cã plouã cînd unii deştepţi au devalizat combinatul sau au luat pe mai nimic active, clãdiri sau bunuri ale municipiului? Dacã nu am fost în stare sã ne facem toţi firme de construcţii şi ca sã pãpãm de la bugetul statului e numai vina noastrã. Sîntem vinovaţi, pentru cã uitãm sistematic faptul cã în campaniile electorale aceiaşi aleşii vin umili sã ne cearã votul pentru ca apoi sã ne scuipe de sus, preocupaţi doar de afaceri care sã le umple buzunarele. Nu în ultimul rînd sîntem vinovaţi şi noi, cei de la ,,Monitorul de Fãgãraş". În loc sã ne vedem de treabã, sã scriem frumos despre serbãri şcolare, sã lãudãm minunaţii conducãtori ai urbei şi sã dãm sfaturi naturiste, noi ne apucãm sã criticãm şi puterea şi opoziţia, sã ne bãgãm nasul în afacerile lor secrete, sã îi mai luãm şi la mişto cînd vedem cã altfel nu le pasã. Tot ce ne mai rãmîne de fãcut nouã, celor 22 de milioane de români vinovaţi, e sã ne facem o autocriticã exemplarã, ca pe vremea lui Ceuşescu, sã ne asumãm responsabilitatea pentru crizã, şi cu înalt spirit patriotic, sã ne solidarizãm ca mai apoi sã putem sã îi compãtimim pe guvernanţi, cu Bãsescu în frunte, cã trebuie sã conducã o ţarã cu un aşa popor. Alin BUJOR

Comments

Comentariu nou

Cautare

Ultima actualizare în Marţi, 27 Iulie 2010 12:27

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...