Portarul şi directorul

Directori înlocuiţi din funcţii, manageri demişi, oameni de partid numiţi pe funcţii de conducere. Astfel de informaţii ne-au parvenit în ultima vreme din activitatea partidelor aflate la guvernare. Parcă mai abitir decît în altă perioadă, partidele politice se încrîncenează să-şi impună vrerea şi oamenii la conducerea instituţiilor publice. Ce au comun însă aceste acţiuni din ultimii 20 de ani sînt criteriile acestor numiri. Predomină slugărnicia faţă de liderii politici şi nicidecum competenţa, experienţa, studiile, rezultatele, etc. Actuala coaliţie a adus şi ceva nou. A legiferat numirea politică a şefilor de institiţii printr-o ordonanţă de urgenţă pentru a scăpa de eventualele contestaţii de orice fel. De la apariţia acestui act normativ a început tăvălugul schimbărilor, în şcoli, în agenţii, în spitale, în direcţii, în servicii. Pînă în cel mai îndepărtat cătun slugarnicii de partid îşi cer drepturile portocalii sau roşii. Dacă unii se mulţumesc cu lucrări de tot felul pe bani publici, alţii au orgolii şi răzbunări în faţa vecinilor, a colegilor, a concetăţenilor. Dar sînt şi semeni de-ai noştri care fac slalom printre doctrinele politice pentru a rămîne în funcţii sau pentru a fi investiţi cu astfel de puteri. N-aş vrea însă să generalizez. Sînt şi situaţii în care schimbarea trebuie să aibă loc. Acolo unde instituţia sau unitatea publică a fost dusă de rîpă sau a ajuns să deservească o gaşcă de „inteligenţi“. Nici Făgăraşul şi nici Ţara Făgăraşului nu iese din tipar. De parcă numai numirea altor şefi ar lipsi din peisaj şi ar duce la prosperitatea zonei. Mă aflam zilele trecute într-o documentare la şcoala specială care funcţionează în incinta CT Aurel Vijoli. Directoarea liceului, aflată şi ea pe făraş conform algoritmului politic, urmăreşte „cu stricteţe“ un regulament. Am intrat cu maşina în curtea unităţii, bineînţeles legitimaţi fiind de portarul de serviciu. Directoarea n-a găsit altceva mai important în acea zi decît să-l bage pe portar în comisia de disciplină pentru că n-ar fi respectat regulamentul, că tot avea CA. Dacă un portar afectează bunul mers al unei şcoli, atunci putem vorbi despre acele prevederi care lipsesc din respectivul regulament şi care ar ridica prestigiul acestui liceu. Atunci n-am mai vorbi despre „tinerii de cartier “ care sar gardul la fetele internate aici, n-am mai vorbi despre furturile de aici, n-am mai vorbi despre bugetul cheltuit pe cu totul altceva decît lucrurile utile şcolii, n-am mai vorbi despre dascălii buni şi cu performanţe care sînt controlaţi la sînge în timp ce la cei slugarnici se închide voit ochii, n-am mai vorbi despre rezultatele la examene care plasează şcoala în coada clasamentelor ministerului, n-am mai vorbi despre numărul de clase care scade din an în an, n-am mai vorbi despre promovabilitatea scăzută, n-am mai vorbi despre elevii de aici care-şi sfidează proprii dascăli, n-am mai vorbi despre disciplina care lasă de dorit... În opinia acestui director doar portarul este de vină şi trebuie disciplinat în comisia investită cu acest rol. Un astfel de director cînd va ajunge în respectiva comisie? Cînd şi cum îşi va justifica indemnizaţia de şef plătită din banii părinţilor contribuabili care aşteaptă ca pruncii lor, elevi ai şcolii conduse de respectivul director, să fie realmente educaţi?!

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...