Explozia solarã şi Apocalipsa |
![]() |
Marţi, 10 August 2010 13:32 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Nu mai este o noutate pentru nimeni cã la sfîrşitul sãptãmînii trecute a avut loc o explozie solarã masivã. Fenomenul a fost înregistrat de mai mulţi sateliţi, printre care şi unul al NASA. Fenomenul a fost prezentat de mass media din toatã lumea, a fost analizat de cercetãtori şi au fost avansate fel şi fel de ipoteze asupra efectelor lui. Au funcţionat din plin şi aşa zisele teorii ale conspiraţiei care au legat fenomenul de Apocalipsa prezentatã în Biblie. Toate au avut însã în comun anii 2012 şi 2013 care ar marca cel mai clar efectele exploziei solare pentru Terra.
Acest fenomen va avea influenţe serioase asupra Pãmîntului. Astronomii din toatã lumea au putut observa explozia de deasupra unei pete solare de dimensiunea Terrei, care a fost asociatã de specialişti cu o erupţie şi mai mare care a avut loc la suprafaţa Soarelui. Explozia a fost îndreptatã spre Pãmînt, provocînd un „tsunami” solar. Experţii spun cã valuri de particule gazoase cu suprasarcinã electricã vor ajunge în aceste zile pe Terra, lovind scutul magnetic natural care protejeazã Pãmîntul. Este posibil ca în urmã sã se formeze aurore spectaculoase, dar şi pertubãri serioase a funcţionãrii sateliţilor, reţelelor de distribuţie a electricitãţii şi liniile de comunicaţii de pe tot globul. Totodatã prognozele meteo devin imprevizibile, fiind posibile canicule greu suportabile de cãtre organismul uman, sau formarea unor furtuni devastatoare. Astronomii români susţin, însã, cã efectele exploziei nu vor afecta simţitor Pãmîntul. Exploziile care au loc pe suprafaţa Soarelui provoacã ejecţii de masã solarã, acestea formeazã un nor de plasmã care se poate îndrepta spre Pãmînt. Norul, care conţine particule încãrcate electric, se loveşte de cîmpul magnetic care protejeazã Terra. Dacã nu reuşeşte sã treacã de el, nu se întamplã nimic periculos, însã dacã îl pãtrunde sau îl deformeazã, se pot produce aşa-numitele furtuni solare sau geomagnetice, cu efecte multiple.
Prima explozie masivã a avut loc în 1859 Una dintre cele mai puternice explozii solare s-a produs în anul 1859, cînd atmosfera a fost atît de ionizatã, încît aurora borealã s-a putut vedea şi de la Ecuator. Istoria astronomiei aratã cã Terra, de la existenţa speciei umanoide, a fost afectatã de erupţii solare cu mult mai puternice decît cea care a avut loc duminicã, 1 august a.c., fenomenele meteorologice şi organismele vii fiind şi atunci afectate similar. Pe vremea respectivã încã nu existau sateliţi artificiali şi reţele de telecomunicaţii care ar fi putut fi distruse de astfel de fenomene. În aceastã perioadã se vorbeşte chiar de pene de curent care ar putea dura sãptãmîni, luni sau chiar ani. Efectele cele mai mari sînt la poli unde sînt observate şi aurorele boreale. În 1981, în urma unei astfel de erupţii, a cãzut sistemul energetic al Canadei aproape o zi. Activitatea solarã foarte intensã afecteazã şi vremea. Meteorologii din România au emis în aceastã perioadã avertizãri de vijelii şi ploi torenţiale, dar şi de caniculã şi creştere exageratã a emisiilor UV mai ales în zonele de cîmpie. Astfel, maximele termice se încadrazã între 26 de grade Celsius, la Baia Mare şi 35 de grade, la Galaţi. O furtunã solarã mult mai puternicã a avut loc în 1859 la sfârşitului lunii august. Fenomenul a afectat reţelele telegrafice, care au cãzut, stâlpii au luat foc, iar oamenii puteau citi la lumina aurorei boreale. Ultima furtunã geomagneticã majorã a fost pe 5 aprilie 2010, fiind consideratã una dintre cele mai puternice ale anului.
Explozii solare în lanţ în acest an Astronomii afirmã cã un lanţ de explozii solare de intensitate mare este aşteptat la sfîrşitul anului 2012. În astfel de perioade, scutul magnetic al Pãmântului ar fi afectat, iar nivelul radiaţiilor solare ar creşte. Exploziile solare au provocat pe glob mai multe dezastre. Incendiile de pãdure devasteazã Rusia centralã provocînd deja 48 de decese. Şi mai grav este cã flãcãrile sînt foarte aproape de uzina pentru arme nucleare din Sarov. Şeful Agenţiei Federale pentru Energie Nuclearã Rosatom, Serghei Kirienko, asigurã cã centrul nuclear rus este în siguranţã. Şi în capitala Rusiei, Moscova, cetãţenii s-au trezit sãptãmîna trecutã într-o atmosferã încãrcatã de fum. Corpurile a opt persoane au fost gãsite sub ruinele unor case arse, trei în regiunea Moscovei, douã în Nijnii Novgorod, iar câte unul în regiunile Voronej, Riazan şi Ivanovo, a anunţat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţã. Experţii în astronomie atrag atenţia cã în 2012-2013, viaţa oamenilor va fi afectatã grav de exploziile solare. Vremea va fi datã peste cap, la fel ca şi telecomunicaţiile şi transportul aerian. Concret, lumea s-ar putea trezi fãrã energie electricã, lifturi, aer condiţionat, telefoane, maşini, trenuri şi avioane, din cauza avalanşei de explozii solare. Astronomul Daniel Baker avertizeazã cã am putea avea pene de curent care sã dureze sãptãmîni întregi, luni sau chiar ani. Cercetãtorul indian Vasudev Moolrajani confirmã cã anul 2013 ar putea fi foarte periculos pentru planeta noastrã, însã nu crede cã acesta va aduce sfârşitul lumii. El mai spune cã perturbaţiile cosmice ar putea cauza şi cutremure, erupţii vulcanice, furtuni, uragane. Astronomii cer guvernelor din întreaga lume sã ia mãsuri din timp pentru protecţia reţelelor electrice înainte de 2013. Dacã nu vor fi luate astfel de mãsuri, omenirea s-ar putea confrunta cu crize energetice fãrã precedent. De la începutul anului 2010 au avut loc cutremure de intensitãţi inimaginabile, un vulcan a erupt, norul sãu blocînd traficul aerian din Europa, iar inundaţiile şi viiturile au fãcut prãpãd în aproape toate colţurile lumii. Criza financiarã produce sinucideri pe bandã rulantã, dar face şi victime printre oamenii care trãiau de pe o zi pe alta. Icoana lui IIisus plânge cu lacrimi de sînge, iar statuia care-l înfãţişa a fost arsã de un trãsnet. Toate aceste semne îi fac pe oamenii de rînd sã se întrebe „cît ne va mai suporta Pãmîntul“? Cel puţin 22 de persoane şi-au pierdut viaţa în departamentul Var, din sud-estul Franţei, în urma ploilor torenţiale care s-au abãtut asupra regiunii. Peste 1.350 de persoane, blocate pe maşini sau pe acoperişurile caselor, au fost ridicate cu elicopterul
O icoanã plînge cu sânge în Argentina Mii de pelerini au dat nãvalã într-o micã bisericã din Argentina, dupã ce o imagine a lui Iisus Hristos pãrea sã plîngã cu lacrimi de sînge. O substanţã de culoare roşie a fost fotografiatã curgînd din fruntea lui Iisus şi pe obrazul Mîntuitorului, într-o icoanã reprezentînd «Cina cea de Tainã» Un chinez care mergea cu maşina era cît pe ce sã moarã cînd s-a trezit pe stradã cu o gaurã imensã apãrutã din senin în asfalt. Autoritãţile din China au raportat mai multe astfel de gãuri apãrute în cîteva oraşe în ultima perioadã. O statuie giganticã a lui Iisus Hristos, cu braţele ridicate spre cer, a fost lovitã de un trãsnet şi mistuitã de flãcãri. Statuia «Regele Regilor» avea o înãlţime de 18 metri şi reprezenta unul dintre simbolurile statului american Ohio Terra va suferi, în anul 2013, efectele unor explozii solare devastatoare, anunţã oficialii NASA. Sistemele electrice vor fi distruse, sateliţii artificiali vor înceta sã funcţioneze, iar Terra se va scufunda în întuneric dupã ce generatoarele de curent electric se vor supraîncãlzi. Simbolurile din pictura «Cina cea de Tainã» a lui Leonardo da Vinci stabilesc cu precizie Apocalipsa. Este greşit sã credem cã Europa va fi mai feritã de efectele încãlzirii globale, deşi este adevãrat cã este mai bine pregãtitã pentru a le face faţã. Mai mult decît atât, conform ultimelor studii Europa pare sã se încãlzeascã mai rapid decât media mondialã. „La o creştere a temperaturii medii globale de 0,8 grade Celsius pe secol, Europa se încãlzeşte în medie cu 1,1 grade Celsius, cu diferenţe regionale de pînã la +6 grade Celsius în Arctica“, spune Jacqueline McGlade, directorul Agenţiei Europene pentru Mediu (AEM). Din Groenlanda în Grecia, aceastã creştere a temperaturilor va fi mai marcatã în Europa de Sud, Finlanda şi în centrul continentului. Canicula din 2003, soldatã cu 70.000 de morţi, nu este decît o prefaţã pentru valurile de cãldurã din anii viitori care s-ar putea manifesta cu o frecvenţã de o datã la doi ani, de-a lungul acestui secol. Astfel, perspectivele pentru anul 2050, aşa cum sunt ele prezentate de AEM într-un raport publicat în luna aprilie, lasã sã se vadã o Europã divizatã în douã: sudul mediteranean uscat, secetos, în curs de deşertificare şi un nord cu un regim de precipitaţii foarte abundente în cursul iernii, afectat frecvent de inundaţii. Vara anului 2008 a ilustrat deja aceste contraste cu o secetã prelungitã în Spania şi inundaţii catastrofale în Marea Britanie. Apa va fi de asemenea un motiv de preocupare pentru guvernele din sudul Europei şi nu numai. Nouã ţãri sunt considerate încã de pe acum ca avînd un deficit de apã, printre acestea numãrându-se Cipru, Spania, Italia, Bulgaria dar şi Belgia şi Anglia şi Ţara Galilor (din Marea Britanie). Un alt motiv de îngrijorare este reprezentat de creşterea nivelului mãrilor şi oceanelor cu 0,70 - 1 metru, în condiţiile în care zonele de coastã sînt dens populate. Zonele europene extrem de vulnerabile în faţa unei astfel de creşteri a nivelului apelor mãrii sunt Olanda, Londra şi zona mediteraneanã dintre Barcelona şi Marseille.
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |