Tornada de toamnã

Am avut impresia cã fãgãrãsenii au uitat sã mai simtã româneste si cã se lasã influentati de momelile oamenilor politici de toate culorile. Si cã si-au uitat istoria si eroii. Sincer, îmi cer scuze cã am avut un moment de neîncredere în concitadinii mei si chiar i-am acuzat. M-a convins cã nu este asa evenimentul organizat de noi, cei de la Monitorul de Fãgãras, sãptãmîna trecutã. Emotiile din sala de spectacole, trãirile intense, prezenta numeroasã a oamenilor locului la premiera unui film artistic istoric m-au convins cã greseam. Fãgãrãsenii au rãmas aceiasi, patrioti, demni si rãbdãtori precum au fost luptãtorii anticomunisti sau cei care, pentru dreptate, au descãlecat peste munti. Cu voia dumneavoastrã, vreau sã-mi imaginez un scenariu, dacã tot vorbim de filme si le avem proaspete în memorie. O tornadã, una de toamnã, puternicã, precum au fost trãirile fãgãrãsenilor prezenti la premierã sau la proiectiile ulterioare ale filmului ,,Portretul luptãtorului la tinerete“. Aceasta ar spulbera tot ce este usor, neverosimil, neclar, mincinos si efemer. Ar spulbera acoperisurile vilelor oamenilor politici, preotilor, functionarilor publici, presedintilor de institutii publice edificate prin furãciunea banului public, jeep-urile achizitionate pentru falã, oropsind pe cei multi, ar spulbera afacerile oneroase ale celor care se ridicã pe spatele bietilor pensionari sau oameni simpli. Ar fi în aer tot cîte un localnic dornic de parvenire, de functii nemeritate, sefii impuşi pe criterii de incompetentã. Cu stupoare am constatat cã la premiera de la Casa de Culturã unde au fost prezenti fãgãrãsenii adevãrati, iubitori de istorie, n-au vrut sã participe alesii locali, primar, viceprimar, consilieri locali. M-a întrebat lumea de ce nu sînt în salã cei pe care i-au trimis sã-i reprezinte la conducerea urbei. N-aveam ce sã le spun altceva decît cã nu si-au fãcut timp pentru un act de culturã, cã sînt foarte ocupati, cã sînt... Rãspunsul si l-au dat însă singuri: nu-i intereseazã, se ocupã doar de interesele lor personale. Ca sã aflu ulterior (la douã zile distantã) cã au devenit subit interesati si preocupati de acea paginã de istorie a Fãgãrasului si cã vor face un muzeu pentru luptãtorii anticomunisti. Bineînteles cu multi bani veniti pe criterii politice sau de alt gen. Bla-bla-uri electorale! Pãi cum sã facã un astfel de muzeu un comunist, un fost propagandist al comunistilor acelor ani precum este Olteanu de la Fundatia Negru-Vodã, sau un primar, Sorin Mãnduc, si ai lui liberali care îsi spun de dreapta, dar care au refuzat sã ofere diplome de cetãteni de onoare pentru fostii luptãtori anticomunisti sau care n-au onorat cu prezenta evenimentul ce reflecta istoria zonei pe care o conduc, sau un presedinte de consiliu judetean care împarte banii publici ca pe propria avere, cui si cît vrea. Sau un Dutã care vrea sã se regãseascã în tot si în toate, fãrã scrupule. Oamenii locului au catalogat comportamentul tuturor acestora într-un singur cuvînt: NESIMTIRE. Si n-am vrut sã-i contrazic.

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...