Brazii Făgăraşului vorbesc

Sîntem bombardati zilnic cu fel şi fel de informatii. Unele bine documentate, altele sumar redactate, iar unele de-a dreptul nãstruşnice. Toate curg pe fondul unei isterii cotidiene apãsãtoare şi greu de trecut. Zilele trecute am fost martorã la o astfel de isterie. La Casa Localã de Pensii erau peste 1.000 de oameni. Stãteau la cozi infernale, deşi majoritatea nu ştiau de ce. Fãceau ce le-au spus altii. Mecanic, îşi procurau cîte un formular contracost, îl completau şi-şi aşteptau rîndul sã-l depunã la oficiantul unitãtii. Demersul lor nu avea nicio bazã legalã, iar unitatea, din respect pentru vîrsta celor multi care-i solicitau acel serviciu, le primea, urmînd sã le trimitã la unitatea ierarhic superioarã unde, cu bunã ştiintã, vor ajunge maculaturã. Oamenii erau montati de o informatie, pusã bine la cale de o fundatie de la Bucureşti, care le-a dat sperante cã-şi vor recãpãta un drept financiar aferent pensiei. Cît de uşor functioneazã manipularea maselor! Într-o societate normalã, cu baze solide de democratie nu s-ar produce un astfel de haos. Dar la noi, ca de altfel în orice stat în care predominã minciuna şi coruptia, orice este posibil. Trãim într-o Românie furatã, nu mai încape nicio îndoialã. Furatã de cei care de 20 de ani se rotesc la conducere, scot la înaintare cîte un lider ferchezuit, spãlat, parfumat şi şcolit la portile occidentului sau la masa unor organizatii avide de putere mondialã. I-am vãzut pe toti, am trãit amarul gust al legilor impuse de neputinta lor profesionalã, le-am şi respectat, împinşi tot de mecanismele cu care ne-au amãgit. Mi-a fãcut plãcere sã citesc cartea scrisã de d-na profesoarã Violeta Motoc, ,,Brazii Fãgãraşului vorbesc“. Face referire la partizanii din munti conduşi de Ion Gavrilã al Ogoranului, dar prezintã o parte frumoasã, idealã, a destinului lor. Aceşti oameni au avut principii, idealuri şi credintã şi au murit pentru ele. Au stat în fata plutonului de executie cu fruntea sus, pentru cã nu s-au închinat regimului comunist.

Au cîştigat bãtãlia cu regimul bolşevic, dar nu şi rãzboiul. Unde ar fi fost România dacã ei ar fi învins? Mã întreb şi încerc un exercitiu de imaginatie, precum d-na profesoarã în cartea sa. Grupul Gavrilã sau altii precum ei sã fi condus aceastã tarã frumoasã, bogatã şi cu credintã în Dumnezeu, mãcar pentru o zi. Ar fi existat independentã economicã, financiarã, politicã, ar fi existat suveranitate, n-ar fi existat coruptie şi minciunã, ar fi fost pusã la loc de cinste legea, ordinea, bunul simt, profesionalismul, adevãrul şi dreptatea. N-am mai fi fost bombardati cu informatii de genul: ministru corupt, vameşi arestati, politicieni mincinoşi, coalitii monstruoase, preşedinte jucãtor sau alte de acest tip. Oricare din grupul Gavrilã sau din alte grupuri anticomuniste existente în tarã ar fi fãcut cinste românilor. Undeva la nivel înalt se cunoştea acest lucru şi s-a actionat în consecintã. În decembrie 1989, cei care au supravietuit gulagului comunist au vrut sã ajute la instalarea democratiei. Gavrilã s-a prezentat la portile TVR-ului şi s-a pus în slujba poporului român. Un slugarnic comunist de la TVR, pus de nevoie în slujba revolutiei, s-a opus. Erau în balantã atunci, în haosul creat: lupta şi prigoana comunistã înduratã de Gavrilã timp de 50 de ani şi slugãrnicia celor din TVR fatã de Ceauşescu, schimbatã peste noapte. S-ar fi fãcut, atunci, trierea cuvenitã. Au învins însã slugarnicii, parvenitii şi mincinoşii. S-a ratat din nou schimbarea. Alte generatii vor fi martore la dezastrul postdecembrist impus şi controlat de cei din umbrã. (Lucia Baki)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...